Valeriu Șuhan este un polițist cu vastă experiență în domeniul infracțiunilor cu violență, care a lucrat timp de 20 de ani în Serviciul Judiciar al Miliției, iar după 1989, al Poliției. El este publicist și actual consilier general în Consiliul General al Municipiului București. Alături de Dan Andronic și Simona Ionescu, el a analizat tema emisiunii tip podcast Contrapunct EVZ, „De ce devin oamenii și mai ales copiii, criminali? În ce condiții și ce anume le facilitează parcursul criminal?”

Valeriu Șuhan a recunoscut că de-a lungul unei cariere care i-a adus multe satisfacții, într-o meserie pe care a practicat-o „cu multă pasiune”, i-au rămas în amintire momente de neuitat. „Mi-e foarte greu să răspund la această întrebare (de ce devin copiii criminali). Am să vă spun câteva lucruri din meseria mea de pe vremuri de practician al combaterii criminalității. Ca ofițer de miliție și ulterior poliție judiciară, am avut ocazia să văd o grămadă de nenorociri, la care nu te-ai fi gândit sub nicio formă. Cu siguranță mă mai bântuie. Sunt imagini care nu se șterg din memorie, ele revin și produc niște emoții destul de puternice”.

Cazul care l-a marcat pe fostul polițist

Un caz care l-a marcat pe fostul polițist este ancheta unei crime comise de doi copii, în anii 80, asupra unui alt copil, coleg de clasă. Mobilul crimei a fost jaful, iar faptul care l-a tulburat pe invitat este acela că după comiterea oribilei crime, unul dintre făptași a dat teza la română cu maximă detașare. Valeriu Șuhan a mărturisit că și în momentul de față deține teza respectivă.

Referitor la cazul din Serbia, soldat cu nouă morți, Valeriu Șuhan a apreciat că judecând după scenariul crimei, este indubitabil faptul că tânărul sârb a avut discernământ. Însă acest aspect delicat urmează a fi stabilit de o comisie judiciară.

„E o chestie foarte serioasă. Nu știu cum o să se descurce experții psihiatri în materie, pentru că a invoca lipsa de discernământ în contextul acestei pregătiri, acestei premeditări amănunțite… e greu să invoce un avocat lipsa discernământului. Evident că el a existat. E obligatoriu să se facă expertiza judiciară, psihiatrică, mai ales că e un omor multiplu. Mie mi se pare că avem de-a face cu un copil cu o personalitate schizoidă, ceea ce complică mult lucrurile”, a afirmat Valeriu Șuhan.

Familia lui Kosta Kecmanović are partea sa de vină

La rândul său, Simona Ionescu, redactor-șef Evenimentul Zilei, un jurnalist cu o vastă experiență în anchete și investigații criminalistice, a observat că mai ales tatăl copilului are la rândul său o parte din vină. Acesta a procedat greșit înlesnindu-i fiului său accesul la seiful cu arme, dar lăsându-l și să locuiască singur, apreciază Simona Ionescu.

„Întrebarea noastră legitimă ar fi: tatăl medic, mama profesoară și cercetătoare, cum de nu au observat absolut nimic? Ba mai mult, din presa lor am înțeles și asta e cea mai mare curiozitate, cum unui copil de 14 ani îi dai voie să locuiască singur într-un apartament al familiei, dar rupt de familie, unde el și-a pregătit tot acest plan. Motivația am înțeles-o, a fost victima unui bullying. (…) A suferit o traumă psihică pentru că i se spunea tocilarul. Aici intervine responsabilitatea părinților. Tatăl nu avea de ce să-i dea cifrul copilului, e prin lege”.

„Cu siguranță părinții au o parte importantă din vină. Totuși să pui în mâna unui copil de 13 ani o armă letală, să-l înveți să o folosească, mi se pare că depășește cu mult…”, a replicat invitatul.