A trecut un an de război. Cum văd europenii conflictul ce are loc la porţile continentului

Faţă de acum un an, participanţii la cercetare consideră că Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt mai puternice. Rusia este văzută în mod clar drept un adversar sau un rival, procentul cel mai mic înregistrându-se surprinzător în România.

La un an de la izbucnirea războiului, diferențele de opinie din coaliția occidentală nu au crescut, ci au scăzut, iar multe partide politice de stânga și de dreapta sunt acum aparent unite în ceea ce privește susținerea Kievului și lupta armatei ucrainene pentru a-și recupera teritoriul pierdut. Acest lucru arată că opinia publică din Europa nu mai preferă încheierea rapidă a războiului, cu costul unor pierderi teritoriale pentru Kiev.

40% dintre respondenţi sunt de părere cred că Rusia este mai slabă acum decât era înainte de lansarea „operațiunii speciale” din februarie 2022 şi numai 13% o consideră mai puternică.

Autorii raportului ECFR observă că există trei grupuri în Europa cu atitudini diferite asupra conflictului:

  • „militanții nordici și estici”, reprezentați de Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie, care susțin urmărirea obiectivelor de către Kiev în acest război;
  • „Vestul ambiguu”, reprezentat de Franța, Germania, Spania, Portugalia, în care opiniile sunt împărțite pe această temă;
  • „verigile slabe sudice”, reprezentate de Italia și România, care vor să vadă o încheiere rapidă a conflictului, chiar și cu costul cedării de teritorii de către Ucraina.

„La un an de la începerea războiului, Europa este mai unită ca niciodată. În mod extraordinar, războiul a făcut ca naționaliștii și liberalii să susțină împreună Kievul.

Unitatea Europei riscă să fie testată serios în 2023

Însă această unitate ar putea fi testată în anul care urmează: dacă Ucraina va suferi eșecuri pe câmpul de luptă, dacă costurile cu refugiații vor crește sau dacă Washingtonul își va retrage susținerea. Liderii europeni ar trebui să folosească acest an pentru a se pregăti pentru vremurile tulburi care vor urma”, afirmă Mark Leonard, coautor și director al ECFR.

Cei doi autori au raportului, Mark Leonard şi Ivan Krastev (președinte al Centrului pentru Strategii Liberale), avertizează că presiunile economice care se prefigurează și posibila revenire a migrației ca subiect politic ar putea distruge consensul european în privința Ucrainei.

Ei admit că, în următoarele luni, unitatea va fi cel mai probabil influențată „de inflație și de problemele legate de nivelul de trai decât de evenimentele de pe front”.

Date relevante din raportul ECFR

UE este văzută ca fiind „mai puternică” decât acum un an

Aproape peste tot, cu excepția Italiei, opinia predominantă este că UE nu este slabă sau mai slabă, ci puternică sau mai puternică decât s-a crezut inițial. Chiar și în Marea Britanie, care nu mai este un stat membru după Brexit, opinia predominantă este că UE se află într-o poziție mai puternică sau la fel de puternică în comparație cu anul trecut (40% „mai puternică” sau „la fel de puternică”, comparativ cu 32% „mult mai slabă” sau „a fost și este în continuare slabă”).

Determinarea și succesul armatei ucrainene de a împinge înapoi ofensiva rusească i-a convins pe susținătorii anterior pesimiști

În mai 2022, opinia predominantă în țările chestionate de ECFR era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Polonia era singura țară în care respondenții preferau ca Rusia să fie pedepsită pentru agresiunea sa, chiar dacă asta însemna un război mai lung.

Cu toate acestea, a intervenit o schimbare de opinie, iar astăzi, ideea că războiul dintre Rusia și Ucraina ar trebui să se încheie cât mai repede posibil nu mai este populară printre europeni.

Consens în spectrul politic asupra faptului că Ucraina ar trebui să-și redobândească toate teritoriile pierdute în acest conflict

ECFR a descoperit niveluri comparabile de susținere atât printre susținătorii partidului liberal al lui Emmanuel Macron, Republica în Mișcare (LREM), cât și printre susținătorii partidului naționalist de extremă dreaptă al Poloniei, Lege și Justiție, în ceea ce privește dreptul Ucrainei de a revendica toate teritoriile pierdute în acest conflict, fiind vorba de 61% și respectiv 62% dintre respondenți.

De asemenea, susținătorii Partidului Verzilor din Germania sunt la fel de agresivi în această privință, 48% dintre ei (o pluralitate) exprimându-și acest punct de vedere.

Europenii nu mai sunt atât de îngrijoraţi cu privire la un risc nuclear din partea Rusiei

Dintre respondenții participanți la sondaj, cei din Germania au fost cel mai puțin îngrijorați în acest an, doar 23% (în scădere de la 27% în mai 2022) considerând că utilizarea armelor nucleare este un motiv principal de preocupare în ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina.

Scăderea temerilor nucleare a fost cea mai evidentă în Franța (de la 34% la 26%), dar a fost evidentă și în Marea Britanie (de la 37% la 32%) și Spania (de la 36% la 31%).

Rusia este în general văzută ca un „adversar” sau un „rival” de fiecare țară europeană participantă la sondaj. România, procent aproape la jumătate faţă de Danemarca

Această poziție a fost cea mai pronunțată în Danemarca (82%), dar a fost de asemenea puternică și majoritară în Estonia (79%), care are o graniță terestră cu Rusia, dar și în Polonia (79%), Marea Britanie (77%), Germania (69%), Spania (65%), Franța (59%), Portugalia (57%) și Italia (54%).

Cel mai slab răspuns s-a înregistrat în România, acolo unde 44% dintre respondenți (totuși o pluralitate) au fost de părere că Rusia este un „adversar” sau un „rival”.

Îngrijorările referitoare la costul de trai sunt în creștere în Europa

Setul de date al ECFR dezvăluie că, comparativ cu mai 2022, s-a înregistrat o creștere la nivelul blocului comunitar a îngrijorărilor generate de costurile vieții de zi cu zi. Aceste temeri referitoare la nivelul de trai au fost cele mai pronunțate în Italia, acolo unde 34% dintre cei chestionați (în creștere de la 25%) au considerat că aceasta este o îngrijorare majoră ca urmare a războiului dintre Rusia și Ucraina.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative în Spania (de la 21% în mai 2022 la 28% în ianuarie 2023), Franța (de la 27% la 31%), Portugalia (de la 25% la 29%) și România (de la 17% la 21%).