Cursul de schimb a dat frisoane celor care au credite în valută și în ultimele săptămâni, însă nu se întrevăd modificări majore pentru perioada următoare. Probleme vin mai degrabă din zona euro-dolar, unde ar putea avea loc schimbări în urma deciziilor Federal Reserve. Creșterea dobânzilor aferente dolarului, care înseamnă sfârșitul oficial al crizei din SUA, va avea un efect imediat asupra cursului euro/dolar, dar nu volatilitate ridicată.

Economia României va încheia un an foarte bun, cu o creștere peste așteptări, apropiată de 4%, inflație ușor negativă și indicatori macro stabili. Ceea ce înseamnă că nici moneda națională nu are motive de îngrijorare în ceea ce privește evoluția, iar acest lucru este vizibil în cursul din prezent față de euro, potrivit analiștilor. Dacă în prima ședință a anului leul se situa la 4,4973 unități pe euro, în prezent a ajuns la 4,5 lei/euro, adică a stagnat, chiar dacă a depășit nivelul de 4,5 unități care poate fi considerat psihologic. Intervalul de variație de pe parcursul anului nu a depășit nici 3%, mult sub limita de 15% impusă de o eventuală adoptare a monedei euro peste câțiva ani.
Așteptările pentru sfârșitul acestui an sunt chiar mai reduse decât actualul nivel, adică mai aproape de 4,45 lei pe euro decât 4,5 lei. Mai mult decât atât, pentru prima parte a anului viitor este preconizată o ușoară scădere a cursului, adică o apreciere a monedei naționale către 4,40 – 4,42 lei pe euro. Situația este diferită pentru dolar, unde contează mai puțin puterea intrinsecă a monedei noastre și important este raportul dintre valuta americană și cea europeană.
Cursul dolar/euro a fluctuat între 1,21 și 1,05 dolari pe euro, în principal pe fondul întăririi economiei americane și a continuării crizei din cea europeană. Volatilitatea este vizibilă și față de leu, care a început anul la 3,7742 lei/dolar, iar acum se situează la 4,1247 lei, adică o depreciere de peste 9%. Din partea Federal Reserve se așteaptă o majorare a dobânzii cheie până la sfârșitul acestui an, care să consfințească încheierea crizei pentru economia americană, iar decizia va mai duce la o ușoară apreciere pe termen scurt a dolarului. Analiștii sunt de acord că efectele deciziei Fed au fost deja incluse în raportul dintre euro și dolar, însă o reacție pe termen scurt a piețelor este normală. Pentru leu aceasta înseamnă posibilitatea urcării raportului către 4,24 lei pe dolarla finalul acestui an și începutul anului viitor, cu o revenire pe un trend descendent în perioada următoare, către 4,1 – 4,15 lei/dolar către mijlocul anului viitor.

Ajutor de la românii din străinătate

Mai grav pentru debitorii din țara noastră a fost, anul acesta, evoluția leului față de francul francez, care a început anul la 3,7428 lei și a ajuns la 4,1665 lei în prezent, adică o depreciere de peste 11%, dar după ce a trecut și de un nivel de peste 4,33 lei pe franc. Putem vorbi în prezent de un nivel de echilibru al francului elvețian față de euro, adică nu sunt așteptate variații semnificative, ceea ce înseamnă că și raportul leu/franc depinde tot de cel al monedei naționale față de euro, spun analiștii.

Valuta europeană, de care depin­dem în foarte mare măsură (atât ca monedă de referință pentru leu, cât și ca monedă de schimb pentru exporturi și importuri) este influențată în raportul față de leu, în mod normal, și de remiterile românilor care muncesc în străinătate. Acesta este motivul pentru care la sfârșitul anului leul se apreciază ca urmare a ofertei crescute de euro, după ce pe perioada verii remiterile sunt la minimele anuale.

Transferurile de bani din primele nouă luni ale anului s-au ridicat la 3,33 miliarde euro, conform datelor Băncii Naționale (BNR), în urcare de la 3,19 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut. Remiterile de anul trecut au fost mai mici decât în 2013, cu 4,5%, până la un total de 3,5 miliarde euro, „în condițiile unei reveniri economice firave în țările care reprezintă destinații principale pentru lucătorii români (Italia, Spania, Franța)”, se arată în raportul BNR. Banii pe care îi trimit românii care lucrează în străinătate sunt foarte importanți pentru economie, inclusiv pentru echilibrarea deficitului de cont curent, însă sumele au scăzut mult față de perioada anterioară crizei. În 2008, spre exemplu, în primele nouă luni ale anului au intrat în țară 5,78 miliarde euro, dar dificultățile prin care au trecut (și trec încă) economiile din zona euro au afectat veniturile muncitorilor români. Remiterile rămân însă foarte importante mai ales în condițiile în care investițiile directe ale străinilor sunt sensibil mai mici, de 2,78 miliarde euro în primele zece luni ale anului.

Remiterile lucrătorilor români din străinătate s-au situat în 2014 cu 4,5% sub nivelul din 2013, în condițiile unei reveniri economice firave în țările care reprezintă destinații principale pentru lucrătorii români (Italia, Spania, Franța), se arată în raportul BNR.

Te-ar putea interesa și: