Va rămâne însă cancelar federal, intenţia ei fiind să-şi ducă mandatul actual, cel de-al patrulea, de altfel, la bun sfârşit.

Însă dacă va fi posibil ca Angela Merkel, care s-a aflat la şefia Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din 2000 şi la conducerea guvernului din 2005, să rămână în fruntea Executivului până în 2021 rămâne o întrebare deschisă.  

Există mai multe scenarii care ar putea pune în pericol acest plan. Primul risc este reprezentat de fostul său rival Friedrich Merz, pe care l-a înlăturat de pe scena politică în urmă cu mai bine de un deceniu.

Charismaticul avocat în domeniul financiar, în vârstă de 63 de ani, este acum unul dintre principalii favoriţi în cursa pentru şefia CDU şi puţini sunt cei care cred că va putea trece peste resentimentele sale faţă de Merkel, în cazul în care va câştiga, scrie Adevarul.

Şi cum se obişnuieşte ca persoana care deţine şefia partidului cel mai important din coaliţia de guvernare să deţină şi şefia guvernului, actuala şefă a executivului de la Berlin s-ar putea vedea forţată să-şi încheie mandatul mult mai repede decât şi-ar dori.   

„Merz nu suportă să stea nici un minut în aceeaşi cameră cu Merkel – el a spus mereu asta în spatele uşilor închise“, a declarat jurnalistul Michael Bröcker de la „Rheinische Post“, observator atent al CDU, notează thelocal.de.  

Un pericol pentru mandatul de cancelar al Angelei Merkel este reprezentat şi de candidatul la şefia CDU Jens Spahn, actual ministru federal al Sănătăţii. În vârstă de 38 de ani, Spahn este un critic dur al politicii uşilor deschise promovate de cancelar în privinţa refugiaţilor. Totuşi, şansele lui de a câştiga cursa pentru preşedinţia Uniunii Creştin-Democrate sunt relativ reduse.   

Angela Merkel ar putea fi ceva mai liniştită dacă apropiata ei Annegret Kramp-Karrenbauer, în prezent secretar general al formaţiunii, va câştiga lupta pentru şefia CDU.   

Însă riscurile pentru actuala şefă a Executivului de la Berlin nu se opresc aici. Alegerile europarlamentare din mai, în care este de aşteptat ca partidele tradiţionale să piardă electorat, vor pune şi ele, cel mai probabil, la încercare fragila „mare coaliţie“ de guvernare de la Berlin.   

Şi dacă aceasta se va destrăma, sunt mari şanse să se ajungă la alegeri anticipate. Un scrutin înainte de termen nu numai că ar însemna sfârşitul erei Merkel şi la cancelaria federală, dar ar aduce, după cum arată sondajele, un câştig formaţiunii populiste de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a câştigat mulţi votanţi pe fondul crizei refugiaţilor.   

Politologul Eckhard Jesse de la Universitatea din Chemnitz spune că, având în vedere toţi factorii cu care Angela Merkel se confruntă, este foarte greu de crezut că va reuşi să rămână în fruntea guvernului de la Berlin încă trei ani.