Curtea Constituțională a decis că art. 3, lit. f) din Legea Securității Naționale, 51/1991, este neconstituțional și trebuie schimbată de Parlament. Acest articol conţine o sintagmă folosită timp de mulți ani de procurori și ofițeri de informații pentru a declanșa urmărirea unor persoane sub pretextul ”securității naționale”.
 
Printre persoanele publice interceptate pe baza articolului 3 lit f din Legea Siguranței Naționale se număra și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. .
 
Potrivit avocatului Flavius Radu, care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în dosarul retrocedărilor de la Băneasa, judecat de Curtea de Apel Brasov, în momentul de faţă, aplicarea discriminatorie a mandatelor de interceptare este mult restrânsă. Mai mult decât atât, această hotărâre a CCR – spune avocatul – permite posibilitatea deschiderii unor căi de atac excepţionale, în dosare cu sentinţe definitive, în care s-au folosit astfel de mandate, sub pretextul „securităţii naţionale”. În ceea ce priveşte dosarele aflate în curs, a precizat sursa citată, există posibilitatea contestării acestor mandate.
 
Problema majoră a acestor mandate de siguranţă naţională este dată de faptul că au fost emise în dosare care priveau infracţiuni care nu puteau face obiectul unor astfel de măsuri, astfel că s-a creat premiza încălcării dreptului la un proces echitabil, viaţa intimă, familială şi privată a celor vizaţi de aceste mandate, secretul corespondenţei, dar şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
 
Curtea Constituţională a decis, joi, că este neconstituţională sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării”, cuprinsă în dispoziţiile art. 3, lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.
 
Ceea ce înseamnă încă o înfrângere pentru ceea ce cândva reprezenta celebrul binom.

Te-ar putea interesa și: