Este posibil ca Europa să rămână în urma revoluției agricole, fermierii sunt neîncrezători
Europa a fost și ea lovită crunt de pandemia de coronavirus. Deși Uniunea Europeană a încercat să impună cele mai bune măsuri, se pare că toate cele valabile până în anul 2030 nu stimulează suficient de mult schimbarea tehnologiei.
Europa va avea o perioadă dificilă. Din cauza deciziilor Bruxelles-ului, agricultorii europeni ajung într-un grav dezavantaj competitiv, iar strategiile planificate pun în pericol aprovizionarea cu produse alimentare și pot genera creșterea brutală a prețurilor alimentelor, susține cea mai mare organizație europeană de reprezentare a agricultorilor, COPA-COGECA.
Potrivit organizației, digitalizarea și inteligența artificială reprezintă remediul problemelor de mediu și aprovizionarea cu produsele alimentare în deplină siguranță, ceea ce nu este suficient de mult stimulat de Comisia Europeană. Cea mai mare structură care apără şi susţine interesele agricole la nivelul UE a criticat deciziile Comisiei Europene care au un impact negativ asupra fermierilor, precum și planurile de viitor ale Bruxelles-ului, scrie Magyar Nemzet.
Pui sud-american pe masa din Europa?
COPA-COGECA a atras atenția asupra faptului că fermierii de animale din Europa, în special cei care cresc bovine sau păsări de curte, vor fi grav dezavantajați din cauza Acordului de liber schimb încheiat în 2019 cu cele patru așa-numite state sud-americane Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay), acord ce intră treptat în vigoare. Acest acord afectează major și agricultura – pe lângă alte domenii -, deoarece țările sud-americane pot exporta cantități mari de produse agricole fără a plăti taxe vamale. Producerea acestor produse este mult mai ieftină și calitativ mai slabă datorită regulilor de siguranță a alimentelor mai permisive.
Lupta irațională împotriva schimbărilor climatice ar putea costa mult
COPA-COGECA și-a exprimat îngrijorarea din cauza strategiei privind biodiversitatea și a așa-numitei strategii “De la Fermă la Furculiță” (Farm to Fork – F2F), elaborate de Comisia Europeană, care vor trebui adoptate până în 2030.
Invocând aspecte legate de apărarea climei, Bruxelles-ul ar restricționa în mod semnificativ și drastic utilizarea pesticidelor, antibioticelor și îngrășămintelor pentru care în prezent nu există nicio alternativă. În plus, nu există un studiu de impact, iar potrivit unor analize din străinătate se așteaptă la o creștere semnificativă a prețurilor produselor alimentare europene ca urmare a măsurilor.
Agricultura din Europa 4.0 ar putea fi favorabilă pentru climă
COPA-COGECA reclamă lipsa promovării agriculturii 4.0, respectiv a programelor și resurselor financiare menite să susțină răspândirea digitalizării și a inteligenței artificiale (AI). Potrivit acestei organizații europene, tehnologia poate fi folosită chiar în prezent în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură. În strategia propusă, COPA-COGECA atrage atenția Comisiei Europene asupra importanței inovării și a resurselor financiare, amintind drept exemplu că reformele agrare determinante din istorie au adus prosperitate, iar acum suntem într-o perioadă similară, însă ar fi nevoie ca Bruxelles-ul să sprijine mai eficient această direcție”.
Agricultura bazată pe AI oferă date exacte despre sol și aer, şi creează în același timp posibilitatea pentru aplicarea altor măsuri importante menite să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Însă revoluția agricolă europeană din epoca noastră progresează lent, deoarece organismele UE și programele acestora nu oferă în prezent suficiente stimulente fermierilor pentru a utiliza și a împărtăși cele mai noi tehnologii. Accesul la tehnologii performante și tergiversarea dezvoltării pot produce un dezavantaj competitiv irecuperabil în agricultura europeană.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





