„Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă, cu toţii împreună, pentru a încerca să menţinem pacea. Suntem cu adevărat în pragul conflictului armat din cauza măsurilor unilaterale ale Pristinei”, a declarat aceasta.

Kosovo este o fostă provincie sârbă, ce numără 1,8 milioane de locuitori, majoritatea de origine albaneză. Aceasta și-a declarat independența în anul 2008, însă Serbia refuză să recunoască această țară ca fiind una independentă. Din această cauză, Belgardul îi încurajează pe sârbii din Kosovo să sfideze autoritățile locale.

Tensiunile dintre Serbia și Kosovo cresc

Începând cu data de 10 decembrie, sute de sârbi care locuiesc în nordul Kosovo au ridicat baraje în semn de protest după arestarea unui fost polițist sârb, astfel reușind să blocheze circulația spre două posturi de frontieră cu Serbia. În câteva ore, poliția kosovară a anunțat că este ținta unor atacuri cu arme de foc.

Poliția Uniunii Europene a fost, de asemenea atacată în cadrul misiunii EULEX de o grenadă asurzitoare, însă, din fericire, nu au existat victime.

În nordul Kosovo, unde trăiesc peste o treime din cei 120.000 de etnici sârbi, situația a escaladat după ce Pristina a anunțat că plănuiește să organizeze alegeri în municipalitățile cu majoritate sârbă. Această decizie venise ca urmare a demisiei tuturor aleșilor și polițiștilor de origine sârbă din zonă. Alegerile au fost însă amânate pentru luna aprilie a anului viitor.

Forța de menținere a păcii în Kosovo (KFOR) și-a întărit prezența în nordul țării, unde a trimis trupe și patrule suplimentare, după cum a spus vineri generalul italian Angelo Michele Ristuccia într-o declarație publicată de Nato. Totodată, acesta a asigurat că KFOR dispune „de toate capacităţile, inclusiv în termeni de personal, pentru a asigura un mediu sigur şi securizat şi libertate de mişcare pentru toate comunităţile, peste tot în Kosovo”.

Conflictul, alimentat de Rusia?

În ciuda solicitărilor SUA și UE de a demonta barierele, sârbii din nordul Kosovo continuă să blocheze circulația autorităților.

„Preocuparea noastră [este] că îndepărtarea acestor baricade nu poate exclude producerea unor victime”, a premierul kosovar Albin Kurti.

„Și de aceea vrem să fim cât mai atenți posibil să ne asigurăm că nu va exista destabilizare și că va exista o oarecare pace și securitate. Dar nu putem permite pentru totdeauna această încălcare a legalității și a constituționalității. Deci, da, asta trebuie să se termine, cu cât mai repede, cu atât mai bine”, a mai spus el.

„UE-SUA sunt de acord că baricadele rutiere trebuie îndepărtate. Dar sunt, de asemenea, îngrijorați de modul în care acest lucru poate fi folosit sau exploatat în mod abuziv de Belgrad.”, a mai adăugat Albin Kurti.

Uniunea Europeană a încercat să medieze un acord între cele două țări, însă Albin Kurti susține că Belgradul este în relații din ce în ce mai strânse cu Moscova, care alimentează conflictul.

„Cred că preocuparea partenerilor și prietenilor noștri occidentali sunt legăturile Belgradului cu Moscova. Nu știm cum ar putea fi rezolvate în cazul unor tensiuni în creștere, în curs de escaladare în nord. Cred că principala lor îngrijorare este exact aceasta: acum că Rusia a fost grav afectată în Ucraina după invazia și agresiunea sa, ea are interesul unei extinderi (a tensiunilor). Au un interes de a externaliza eforturile de a declanșa războaie în Balcani, unde au un client la Belgrad”, a continuat premierul kosovar.