Care era situaţia companiei la venirea dvs. şi ce schimbări aţi făcut de când aţi fost numit director general al Kastamonu România?

Am preluat managementul companiei Prolemn, o firmă concentrată în totalitate pe producţie, în condiţiile în care toate aspectele legate de activitatea de vânzări erau coordonate de biroul din Istanbul, cu obiectivul clar definit de a o transforma într-o companie modernă, cu management propriu şi individualizat, dar totuşi perfect integrată în cadrul grupului Kastamonu. În aceste condiţii, schimbarea numelui firmei în Kastamonu Romania a părut o decizie firească.
 
După 14 ani de investiţii impresionante în modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie şi a portofoliului de produse, pentru a avea forţa şi mijloacele necesare abordării oricarei pieţe, finalul anului 2011 a marcat debutul unui nou proiect, acela de a construi şi forma la Reghin o echipă cu un nivel ridicat de profesionalism, capabilă să gestioneze activităţi complexe de producţie, logistică şi vânzare. După mai mult de 8 luni de muncă susţinută în acest scop, suntem foarte aproape de a finaliza reorganizarea departamentelor şi a echipelor.

Pe lângă cantitate, calitate şi diversitate, Kastamonu Romania trebuie să ofere cele mai corecte termene de producţie şi expediţie, cele mai detaliate informaţii despre situaţia comenzilor şi a livrărilor, şi nu în ultimul rând, cea mai bună asistenţă şi consiliere în vânzări. În toată această perioadă, o atenţie deosebită am acordat-o formării echipei de vânzări. Împreună cu un nou director de vânzări, cred că am reuşit să construim o echipă competentă şi dinamică, capabilă să gestioneze procesul de vânzare în toate aspectele sale. În acelaşi timp, au fost dezvoltate şi implementate noi programe informatice care să ofere informaţii detaliate în timp real, absolut necesare pentru derularea eficientă a unei activităţi atât de complexe.

Care sunt obiectivele pe care le aveţi în vedere pe termen mediu şi lung în dezvoltarea companiei?

Kastamonu Romania trebuie să câştige şi să controleze în România cota de piaţă pe care potenţialul şi avantajul nostru competitiv o pot susţine. Totodată, avem ca obiectiv consolidarea poziţiei pe pieţele de export tradiţionale şi în același timp, extinderea activității în ţările limitrofe. Pe termen lung, luăm în calcul posibilitatea de a dezvolta noi capacităţi de producţie pentru MDF şi OSB.

Cum vedeţi evoluţia pieţei româneşti de PAL în viitorul apropiat şi care credeţi că sunt problemele cu care se confruntă această piaţă?

Pentru moment, piaţa internă nu ne oferă cea mai bună perspectivă. Ne confruntam cu o concurenţă puternică şi cu o cerere nu foarte dinamică. Suntem conştienţi că un factor major al acestei situaţii dificile îl reprezintă criza economică. Sperăm totuşi într-o relansare a cererii, cel puţin pe termen mediu şi lung. Dincolo de problemele internaţionale, Guvernul României ar trebui să vină cu măsuri concrete pentru stimularea cel puţin a sectorului de construcţii, capabil să antreneze şi sa genereze creşteri în multe alte sectoare ale economiei. Turcia poate fi un exemplu în acest sens.