În cadrul evenimentului online anterior menționat, Laurian Lungu, fondator al think tank-ului de economie aplicată Consilium Policy Advisers Group (CPAG), a spus că eliminarea impozitării salariului minim nu poate fi făcută pentru că presupune un cost uriaș.

“Cei care sunt angajaţi la salarii reduse au o povară fiscală mai ridicată decât media UE. Nu este cu mult mai mult, dar este puţin peste media UE.

Sigur că se poate găsi şi o asemenea soluţie în viitor, dar nu o faci acum când, practic, ai un deficit bugetar de 10% din PIB şi în programul USR, dacă te uiţi la justificare, de unde iau fondurile pentru a acoperi acea lipsă de venituri de la buget, pentru că e clar că dacă renunţi impozitarea pe salariu minim şi la USR au o variantă şi mai extremă, că susţin niciun fel de impozitare, nici măcar contribuţii până la nivelul salariului minim, dacă am înţeles eu bine.

Asta după mine la ora actuală nu se poate face pentru că este un cost enorm. Chiar şi USR-ul l-a calculat şi era un cost enorm pentru buget care în conjunctura actuală, când practic noi trebuie să ducem deficitul de la 10% din PIB, tu să mai creezi o gaură, este o aberaţie economică.

Nu poate să fie făcută, după mine….O economie nu poate fi supusă la şocuri într-un asemenea hal”, a spus Laurian Lungu, referindu-se la propunerea USR-Plus de a fi eliminată impozitarea pentru salariul minim.

Nu se știe dacă banii se vor întoarce la buget

Acesta a precizat că în cazul în care taxele vor fi eliminate și salariile vor crește nu se știe ce se va întâmpla cu acei bani și dacă vor ajunge înapoi la buget.

“Suntem cu deficitul bugetar foarte, foarte sus. Dacă nu se iau măsuri ca să îl aducem la nişte limite mai decente, atunci vom avea o scădere de rating mâine.

Nu o să mai apuce Guvernul să mai facă experimentări că o să crească veniturile la buget în 3-4 ani. Este o problemă stringentă astăzi. Nu putem să ajungem cu un deficit la 13% din PIB prin această reformă fiscală care, după mine, nici nu are impact atât de mare în economie. Vor fi unii care vor creşte puţin consumul.

De fapt şi justificarea USR este una copilăroasă. Ei nu spun de unde iau fondurile astea. Spun că se vor reduce cheltuielile, dar reducerea cheltuielilor în sine înseamnă o scădere a economiei. Iei bani de undeva ca să-i pui altundeva. Este doar un efect de redistribuţie, atâta tot, ca să înţelegem. Acele sume care acum sunt colectate la buget pot fi acolo foarte bine cheltuite şi să aducă acea creştere economică. Este o simplă problemă de redistribuţie”, a susţinut Lungu.

În România sunt mai mulți oameni care lucrează pe salariul minim pe economie decât în UE

“Este o puternică asimetrie care s-a creat în economie. Nu este normal aşa ceva. Ca să luăm un punct de referinţă, în multe ţări din Europa ponderea contractelor care sunt plătite la salariul minim este cuprinsă între 5 şi 10%. Dacă ai deja 10% în total contracte de muncă este foarte mult. Noi avem peste 30%. Asta ca să avem o idee despre problema care este în România. Din punct de vedere macroeconomic, aceasta vulnerabilizează economia. De ce? Atunci când ai o criză, când trebuie să reduci temporar salariile, o companie te pune să lucrezi patru zile. Ori, dacă ei sunt deja la nivelul salariului minim, nu mai poţi să reduci. Ajustarea în jos a salariului nu se mai poate face”, a explicat Laurian Lungu.

Economistul a mai precizat că trebuie găsit un balans între soluția politică și cea economică.

“Soluţia economică este indexarea cu rata medie anuală a inflaţiei. Ea este în scădere la ora actuală. Dacă mai aşteptăm până în decembrie o să ajungă către 2,5 – 2,6%…Raţiunea este una simplă. Nimeni nu se aştepta la sfârşitul lui 2019 să fim cu economia unde suntem acum. Orice formule care sunt calculate pe bază mecanică ar trebui revizuite. Este o situaţie excepţională. Nu ne aşteptam să avem o contracţie de 5 sau 6%. Pe de altă parte, perspectivele de redresare sunt încă incerte. Trimestrul I va fi unul dificil, pentru că avem un nivel de bază ridicat”, a spus Lungu.

Mai mult decât atât, acesta a precizat că în aceste condiții de incertitudine în 2021 ar fi în favoarea menținerii puterii de cumpărare prin indexarea salariului cu rata inflației.

“Aici este un balans fin, care trebuie găsit, ca să laşi puţin economia să crească. Această creştere a salariului minim cu acea rată, deci de a menţine puterea de cumpărare, este varianta din punct de vedere economic optimă pentru mine la ora actuală. Nu pune presiune pe firme, pentru că ele pot să urce cu rata inflaţiei preţurile. Nu este aici nicio problemă”, a arătat el.

Sursa foto: INQUAM Photos, Octav Ganea