Mossavar-Rahmani, responsabilă cu portofoliile clienţilor privaţi ai Goldman Sachs, încearcă să-i convingă pe investitori şi pe colegii săi că sunt mai siguri dacă investească în lumea dezvoltată decât în statele emergente. Ultimele şase luni par să îi dea dreptate, în condiţiile în care boom-ul pieţei chineze pare să fi luat sfârşit, iar pieţele bursiere emergente înregistrează o scădere de 13% faţă de o creştere de 11% înregistrată de indicele bursier american S&P 500.
‘Mulţi investitori şi comentatori au fost mult prea euforici cu privire la China în ultimul deceniu, iar această euforie începe, în sfârşit, să scadă. Mulţi au urmat pur şi simplu turma pe pieţele emergente prin supra-alocarea de fonduri pentru o serie de pieţe principale’, a declarat Mossavar-Rahmani. ‘Este mai uşor să fi parte a unei turme chiar dacă se înşeală decât să stai deoparte şi să ai dreptate pe termen lung’, a mai spus Mossavar-Rahmani.
Potrivit economistului şef de la Goldman Sachs, avantaje precum resurse minerale abundente, tendinţe demografice pozitive şi, cel mai importat, instituţii politice şi economice bine conduse, fac din SUA cel mai bun pariu pentru viitor.
‘Investitorii de pe pieţele emergente îşi asumă riscuri mult mai mari comparativ cu SUA unde riscurile sunt în mare parte ciclice decât structurale’, a apreciat Mossavar-Rahmani. Aceasta adăugă că multe din problemele ciclice ale SUA, precum nivelul mare al datoriei publice, urmează să fie rezolvate.
Chiar dacă în mediul academic este acceptată de mult ideea că ţările autoritare sunt mult mai puţin eficiente decât economiile deschise în stimularea spiritului antreprenorial şi a inovaţiei, această viziune a fost ignorată de investitorii profesionişti care s-au lăsat cuprinşi de o manie a randamentelor şi s-au grăbit să investească în pieţele emergente, în special în China. O dovadă este creşterea fondurilor speculative concentrate pe pieţele emergente, care în Europa au crescut de la 13 în 2002 la 67 în 2012, arată un studiu realizat de firma Lipper. De asemenea, studiul arată că banii alocaţi fondurilor speculative concentrate pe pieţele emergente au crescut de la 2,42 miliarde de euro în 2008 până la 51,23 miliarde de euro în 2012.
Mossavar-Rahmani susţine că investitorii nu ar trebui să-şi bazeze atât de mult deciziile pe ţările care înregistrează cea mai mare creştere economică, o tentaţie care i-a determinat pe mulţi să supraaloce bani pentru China. Chiar dacă o ţară înregistrează o creştere economică rapidă, avansul PIB-ului nu se traduce în mod automat printr-un avans similar al randamentului investiţiilor, avertizează Mossavar-Rahmani, citând un studiu publicat în 2005 de London Business School.
SURSA: Agerpres
