Doar unul din patru români reuşeşte să pună bani deoparte. Motivul: veniturile scăzute care, în percepţia a 56% din populaţie, «ajung doar pentru strictul necesar sau nici măcar pentru atât». Plasamentele sunt, de regulă, prudente, ocolind investiţiile mai riscante.
La sfârşitul lunii februarie a acestui an, MEDNET Marketing Research Center a realizat, în exclusivitate pentru revista Capital, un sondaj la nivel naţional, având ca obiectiv determinarea tendinţelor şi a modalităţilor de economisire ale populaţiei. Acest lucru s-a realizat prin metoda CATI, respectiv intervievarea telefonică a subiecţilor, persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.
Rezultatele studiului relevă faptul că 24% din români reuşesc să economisească o sumă mai mică sau mai mare din veniturile lor lunare. Majoritatea acestora sunt bărbaţi (63%), au vârsta între 18 şi 30 de ani (45%), au venituri peste medie (46%) şi locuiesc în mediul urban (73%), cei mai mulţi în Transilvania (41%).
„Studiul confirmă zicala potrivit căreia bărbaţii şi ardelenii sunt mai chibzuiţi!“, afirmă Lăcrămioara Laura Voinea, managing director la MEDNET Marketing Research Center. „Interesant este faptul că până şi o parte dintre persoanele sărace – cele cu un venit cumulat al membrilor familiei sub 1.000 de lei – are tendinţa de a economisi. Suma este mică, iar modalitatea preferată este «la saltea». În cazul vârstnicilor, aceşti bani, cu siguranţă, sunt strânşi chiar pentru «zile negre», pe când celelalte persoane nevoiaşe au în plan cumpărarea unui bun de folosinţă îndelungată“, adaugă Lăcrămioara Laura Voinea.
Per total, românii economisesc, în medie, 18% din banii de care dispun, iar ca tendinţă, cei mai mulţi (46%) pun deoparte între 1% şi 10% din venitul total al familiei. Modalităţile preferate de păstrare sau de investire a banilor sunt conturile bancare în lei (54%), acasă, într-un loc sigur (24%), conturile bancare în valută (12%), achiziţionarea de imobile şi terenuri (9%), poliţe de asigurare, acţiuni, obligaţiuni cotate la bursă (3%). Titlurile de stat, titlurile de participare la fonduri de investiţii şi investiţiile în afaceri au întrunit cele mai puţine opţiuni (câte 0,5%).
Constatăm, aşadar, un comportament de economisire mai degrabă pasiv, foarte puţini fiind preocupaţi de investirea banilor. Unii „strâng cureaua“ având un scop anume, cum ar fi achiziţionarea unui obiect mai scump, alţii fac acest lucru mai mult simbolic, valorizând ideea de anticipaţie şi prudenţă în ceea ce priveşte incertitudinile viitorului.
Studiul MEDNET Marketing evidenţiază faptul că economisesc mai mult „capetele“ eşantionului, adică persoanele până în 30 de ani şi cele de peste 45 de ani. Probabil, primii pentru că nu au încă sarcini financiare legate de familie şi nici cheltuieli mari, astfel că îşi permit să viseze la o casă, la o maşină sau la… organizarea nunţii! Ceilalţi, tocmai pentru că au depăşit aceste etape, iar copiii lor sunt deja „scoşi la liman“. În schimb, după 30 de ani, tendinţa de a economisi este mai redusă: creşte probabilitatea contractării unui credit, familia se măreşte etc.
„Românii nu sunt extravaganţi, au simţul măsurii, dar acest lucru, exprimat prin reflexul de a pune deoparte o sumă, oricât de mică, se datorează faptului că venitul mediu al respondenţilor este relativ modest (n.red.: 1.539 lei), ei nefiind, deci, persoane aflate în lejeritate financiară“, spune Aurora Liiceanu, psiholog. „Desigur că măsura sacrificiului este diferită, nu ştim la ce renunţă sau ce limite îşi asumă cei care fac economii, dar este sigur că doar o pondere foarte mică poate economisi «cu inima uşoară», de vreme ce numai 2,2% din români declară că au tot ce le trebuie fără să facă mari eforturi“, adaugă Aurora Liiceanu.
În concluzie, românii sunt un popor prudent şi suspicios în ceea ce priveşte modalităţile de economisire şi, mai presus de toate, pasiv şi relativ „imun“ la provocările capitalismului.
«În general, bărbaţii se lasă mai greu tentaţi de diferite oferte, de shopping, preferând să economisească.»
Lăcrămioara Laura Voinea, managing director la MEDNET Marketing Research Center
