Carlos Ghosn, deja preşedinte şi director general la Nissan şi Renault, se va alătura împreună cu alţi trei directori desemnaţi de Nissan în Consiliul de Administraţie al Mitsubishi, după ce acţionarii au aprobat miercuri o serie de măsuri. 

„Ştiu că vă întrebaţi dacă această alianţă lărgită va funcţiona. Din experienţa trecută, sunt încrezător că lucrurile vor merge bine", le-a declarat acţionarilor Carlos Ghosn. 

Mitsubishi va crea poziţii de conducere pentru gestionarea planificării, competitivităţii, performanţei şi finanţelor, adoptând o structură de conducere similară cu cea a Nissan. Noii şefi vor răspunde în faţa lui Trevor Mann, noul director operaţional al Mitsubishi, recrutat de la Nissan. 

Acţionarii au votat pentru majorarea plafonului de compensaţiile anuale acordate celor 11 directori Mitsubishi până la 3 miliarde de yeni (26,06 milioane de dolari). De asemenea va creşte nivelul salarizării directorilor, pentru a îmbunătăţi conducerea companiei şi a atrage noi talente. 

Nivelul pachetului salarial al lui Ghosn încă nu a fost stabilit. Carlos Ghosn, în vârstă de 62 de ani, este creditat cu redresarea Nissan, care în anii '90 era aproape de faliment. 

Pachetul salarial combinat de aproape 17 milioane de euro de care a beneficiat anul trecut Carlos Ghosn de la Renault şi Nissan l-a propulsat pe locul al treilea în topul celor mai bine plătiţi directori de companii incluse în indicele principal al Bursei de la Paris. 

Carlos Ghosn a declarat luna trecută că se aşteaptă ca Executivul francez să se opună anul viitor pachetului său salarial, având în vedere că 2017 este an electoral în Franţa. 

„Nu cred că există vreo şansă ca să aprobe" propunerile salariale venite de la Renault, a declarat Carlos Ghosn referindu-se la poziţia probabilă a Guvernului de la Paris. 

Cu toate acestea, Carlos Ghosn şi-a exprimat speranţa că va fi evitată situaţia de la reuniunea anuală din luna aprilie a acestui an, când investitori care controlau 54% din drepturile de vot la Renault s-au opus pachetului salarial de 7,2 milioane de euro propus de conducerea companiei pentru directorul general. "Obiectivul nostru este să avem un vot majoritar", a spus Ghosn. 

Statul francez deţine 19,7% din acţiunile Renault iar conform unui acord complex încheiat anul trecut drepturile sale de vot asupra unor chestiuni de rutină, cum sunt şi aspectele ce ţin de recompensare, sunt limitate undeva între 17,9% şi 20%, în funcţie de gradul participare la reuniune. Şeful General Motors, Mary Barra, a beneficiat anul trecut de un pachetul salarial combinat în valoare de 28,6 milioane de dolari, în timp ce directorul general al Ford, Mark Fields, a primit 18,6 milioane de dolari. 

În octombrie, al doilea producător auto din Japonia, Nissan, a preluat oficial o participaţie de 34% la Mitsubishi Motors, pentru 237 de miliarde de yeni (2,3 miliarde de dolari), într-o încercare de redresare a companiei auto nipone. Mitsubishi Motors, al şaselea mare producător auto nipon, se confruntă cu dificultăţi financiare, după ce a recunoscut în aprilie că a exagerat economiile de combustibil pentru patru modele de automobile vândute pe piaţa japoneză şi, de asemenea, că a utilizat metode de testare care nu respectă standardele japoneze începând din anul 1991. 

Alianţa dintre Renault-Nissan-Mitsubishi va crea al patrulea producător auto din lume, după Toyota, Volkswagen AG şi General Motors. Alianţa lărgită va avea 300.000 de angajaţi în diverse părţi ale lumii, din România până în Mexic şi China. Cele două companii au anunţat că-şi vor menţine identităţi, branduri şi reţele de dealeri separate, dar Nissan va numi patru noi membri în Consiliul de Administraţie al Mitsubishi. 

Carlos Ghosn a ieşit la cumpărături

Artizan al creării Alianţei Renault-Nissan în 1999, Carlos Ghosn a arătat încă de pe atunci că direcţia către concentrare este necesară şi ireversibilă. Astfel, sub pălăria grupului francez au intrat românii de la Dacia şi coreenii de la Samsung Motors, iar în 2008 a venit rândul ruşilor de la AvtoVAZ să înceapă procesul de integrare în Alianţa Renault-Nissan. Pe lângă aceste achiziţii importante, franco-niponii au continuat extindere amprentei industriale, poziţionând noi uzine în toate colţurile lumii. La începutul lui 2016, Alianţa controla total sau parţial mărcile Renault, Nissan, Dacia, Samsung, Infiniti, Lada (AvtoVAZ) şi Datsun. Producţia totală a acestor entităţi depăşea 8,5 milioane de unităţi, fapt ce aducea gigantului condus de Carlos Ghosn poziţia a patra în clasamentul mondial al constructorilor auto.

Plafonul de 10 milioane de unităţi

Imediat după preluarea ruşilor de la AvtoVAZ, visul lui Ghosn de a întra în Top 3 mondial al constructorilor auto părea gata de a deveni realitate. Însă problemele pieţei ruse, criza din Statele Unite şi Europa, precum şi încetineala cu care inginerii din întregul grup au găsit soluţii de a utiliza tot mai multe componente comune au întârziat atingerea ţelului. Soluţia a venit însă odată cu declanşarea scandalului Dieselgate, cel care a implicat nu doar grupul Volkswagen, ci şi pe niponii de la Mitsubishi. Aflată deja într-un moment dificil, firma japoneză s-a văzut nevoită să caute sprijin financiar şi industrial, iar liderul autoritar al Alianţei Renault-Nissan a întins o mână de ajutor de 2,3 miliarde de dolari. Una interesată, desigur. Achiziţia pachetului de 34% dintre acţiunile Mitsubishi, care dă Alianţei Renault-Nissan drepturi suficiente pentru a putea conduce compania, inclusiv postul de preşedinte care acum îi revine lui Ghosn, creează premisele – aşa cum s-a întâmplat şi în cazul AvtoVAZ – ca gigantul franco-nipon să-şi majoreze participaţia şi să-şi atingă scopul de a intra în Top 3 mondial al constructorilor auto. Asta pentru că, la producţia anuală de circa 8,5 milioane de unităţi atinsă de Alianţă – dintre care 550.000 sunt modele purtând marca Dacia – se vor adăuga şi cele 1,2 milioane de vehicule asamblate de Mitsubishi.  Astfel, producţia anuală totală a entităţilor controlate de cei doi piloni ai Alianţei Renault-Nissan va atinge circa 9,7 milioane de unităţi, sau chiar mai mult, ceea ce îi aşează în aceeaşi ligă cu General Motors, Volkswagen sau Toyota – grupuri care în prezent îşi dispută poziţia fruntaşă – dar şi depăşirea plafonului de 10 milioane de unităţi. În acest context, deşi nu poate fi cuantificată la nivel de producţie, colaborarea şi schimbul de acţiuni cu grupul Daimler arată încă o faţetă a planului de expansiune al lui Ghosn.

Citește și:

Afacerea Mitsubishi aduce Alianței Renault-Nissan un loc în Top 3 mondial

Te-ar putea interesa și: