În contextul invadării Ucrainei, liderii europeni au fost forțați să accelereze planurile de reducere a dependenței uriașe de energia rusă. Parlamentul European a cerut deja un embargo imediat și total asupra petrolului, cărbunelui, combustibilului nuclear și gazului rusesc, scrie CNBC.

Dar această decuplare pe repede-înainte are un preț uriaș pentru economia europeană, ducând la o nouă creștere a inflației, aflată deja la niveluri record și amenințând să submineze redresarea producției care a început anul trecut, pe măsură ce economiile își reveneau după șocul provocat de pandemie.

Zona euro se confruntă acum cu dezavantajul modelului economic fundamental, cel al unei economii orientate spre export

Directorul ING al departamentului de macro-economie, Carsten Brzeski, a remarcat că Europa riscă să-și piardă competitivitatea internațională ca urmare a războiului. „Pentru continentul european, războiul este un schimbător de joc, mai mult decât a fost chiar pandemia. Nu vorbesc în termeni de politici de securitate și de apărare, ci mai ales despre întreaga economie”, a spus Brzeski.

„Zona euro se confruntă acum cu dezavantajul modelului economic fundamental, cel al unei economii orientate spre export, cu o mare industrie și cu o dependență uriașă de importurile de energie”, a precizat el.

Prețurile alimentelor vor crește la niveluri fără precedent

De asemenea, spune el, zona euro trebuie acum să-și intensifice tranziția ecologică și să caute autonomia energetică, sporind în același timp cheltuielile pentru apărare, digitalizare și educație. Și, adaugă Brzeski, aceasta este o provocare care „poate și trebuie să reușească”. „Dacă și când se va întâmpla, Europa ar trebui să fie bine poziționată. Dar presiunea asupra finanțelor și veniturilor gospodăriilor va rămâne uriașă. Între timp, a precizat el, profiturile corporative vor rămâne ridicate.

„Europa se confruntă cu o criză umanitară și o tranziție economică semnificativă. Războiul se duce în „coșul de pâine” al Europei, o zonă-cheie pentru producția de cereale și porumb. Prețurile alimentelor vor crește la niveluri fără precedent. Inflația mai mare în economiile dezvoltate ar putea fi o problemă de viață și de moarte în economiile în curs de dezvoltare”, a mai spus Brzeski.

Marile dileme cu care se vor confrunta ţările Europei

Această schimbare tectonică pentru economia europeană și globală va pune o presiune suplimentară asupra băncilor centrale și a guvernelor prinse acum mai mult ca oricând între Scilla şi Caribda, având de jonglat între inflație și sustenabilitatea fiscală, recunosc economiștii.

Banca BNP Paribas consideră că urmează o perioadă de intensificare a cheltuielilor guvernamentale şi o majorare a datoriilor externe, dublată de o inflaţie care va continua să crească. Pe termen lung, acestea vor fi marile dileme cu care se vor confrunta țările Europei.

De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor pentru a controla inflația va îngreuna viața autorităților fiscale.

„Deși aceasta nu este o preocupare imediată, un mediu cu rate ale dobânzii mai mari poate schimba orice calcul fiscal. În cele din urmă, preocupările privind sustenabilitatea datoriilor ar putea reveni”, afirmă Spyros Andreopoulos, economist european principal al BNP Paribas. .

Inflație record pentru țările din zona euro

Inflația din zona euro a urcat la 7,5% în martie, atingând un nou nivel record, sporind din nou presiunea asupra Băncii Centrale Europene pentru a ține în frâu creșterea galopantă a prețurilor, chiar dacă creșterea economică încetinește, potrivit Reuters.

Creșterea prețurilor de consum în cele 19 țări care folosesc moneda euro a accelerat de la 5,9% în februarie, cu mult peste estimările de 6,6%, în condițiile în care războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei au împins prețurile la carburanți și gaze naturale la niveluri record.

Deși energia a fost principalul vinovat, inflația prețurilor la alimente, servicii și bunuri de folosință îndelungată a depășit ținta de 2% a BCE, o dovadă în plus că majorarea prețurilor este din ce în ce mai amplă și nu doar o reflectare a scumpirii petrolului.

Pentru că BCE a subestimat în mod constant inflația în ultimul an, inflația va fi un șoc pentru factorii de decizie politică, unii dintre aceștia solicitând deja o politică mai strictă pentru a evita cronicizarea creșterii prețurilor.

Guvernatorii băncilor centrale din Austria și Olanda au cerut deja majorări ale ratelor în acest an, îngrijorați de faptul că creșterea rapidă a prețurilor devine generalizată, un argument susținut de datele publicate vineri.