BREXIT: Pierderea drepturilor de paşaport ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din PIB
Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei (BoE), a cerut vineri Marii Britanii şi Uniunii Europene să-şi recunoască una alteia reglementările bancare după Brexit, în caz contrar fiind afectate semnificativ serviciile financiare din Europa, transmite Reuters.
Într-un discurs rostit la sediul din Londra al Thomson Reuters, Mark Carney a afirmat că BoE şi instituţiile financiare trebuie să fie pregătite, pur şi simplu din motive de contingenţă, de un ‘hard’ Brexit (Brexit dur). El a fixat în 14 iulie termenul limită până la care toate firmele financiare transfrontaliere care operează în Regatul Unit să comunice BoE cum vor face faţă în cazul unei ieşiri abrupte a ţării din UE.
În prezent, băncile cu sediul în Marea Britanie pot oferi gratuit servicii în UE pe baza unui sistem de tip ‘paşaport’, considerat drept cea mai importantă caracteristică a pieţei unice europene pentru firmele din sectorul financiar. Însă, acest lucru este pus sub semnul întrebării după ce britanicii au votat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană.
Drepturile de paşaport sunt un factor important care stă la baza poziţiei Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din Produsul Intern Brut al Marii Britanii. Aproape 5.500 de firme înregistrate în Marea Britanie folosesc drepturile de paşaport pentru a opera în alte state.
Dar aranjamentul ar urma să se încheie peste doi ani, după finalizarea ieşirii Marii Britanii de pe piaţa unică europeană, şi nu este clar cum va fi înlocuit.
În declaraţiile date în ultimele zile, premierul Theresa May a insistat asupra încheierii unui acord comercial între ţara sa şi celelalte 27 de state ale UE în termenul de doi ani în care ar trebui să se încheie negocierile privind condiţiile ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar.
Theresa May a menţionat importanţa încheierii unui acord comercial cu UE care să includă serviciile financiare ca ‘un sector crucial’, dar mulţi bancheri se tem că Executivul de la Londra nu va prioritiza industria lor, principalul scop fiind controlul imigraţiei pentru oficialii britanici.
Vineri, guvernatorul Băncii Angliei a declarat că se aşteaptă ca serviciile financiare să fie parte a unui ‘acord comercial mai amplu’ între Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
Referindu-se probabil la recentele declaraţii ale preşedintelui Donald Trump privind o reformare cuprinzătoare a reglementărilor bancare din SUA, care au fost introduse după criza financiară globală, Carney a afirmat că sistemul financiar global este ‘într-un moment de răscruce’.
Guvernele trebuie să aleagă între menţinerea standardelor ridicate ale reglementărilor şi respectarea reciprocă a regulilor sau, pe tăcute, să modifice reglementările, ceea ce va genera costuri ridicate pentru comerţul mondial, a explicat guvernatorul BoE. Acesta a adăugat: ‘Modul în care se vor finaliza negocierile referitoare la Brexit va fi un test esenţial pentru globalizarea financiară responsabilă’.
Săptămâna aceasta, Donald Trump a promis reformarea cuprinzătoare a reglementărilor bancare ‘terifiante’ din SUA, care au fost introduse după criza financiară globală.
‘Vom aduce o modificare semnificativă a legii de reglementare financiară Dodd-Frank’, a declarat oficialul, referindu-se la proiectul adoptat de Barack Obama în 2010, care reglementează activitatea firmelor de pe Wall Street şi protecţia consumatorilor.
Legea Dodd-Frank impune separarea activităţilor de investiţii de cele de retail şi nu permite băncilor să-şi asume prea multe riscuri.
Dar Donald Trump susţine că vrea o schimbare ‘semnificativă’ care să ajute sectorul bancar.
‘Vrem restricţii şi reglementări solide. Dar nu reglementări care fac imposibilă acordarea de împrumuturi de către bănci, care ar duce la crearea de locuri de muncă’, a afirmat preşedintele american.
Scopul legii Dodd-Frank era rezolvarea problemei băncilor prea mari pentru a fi lăsate să falimenteze (too big to fail). AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





