Într-un interviu acordat pentru Viața Medicală, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București și vicepreședintele Comisiei de Pneumologie a Ministerului Sănătații, a vorbit despre efectele pandemiei de COVID-19 în România, din punctul de vedere al cadrelor medicale.

Potrivit medicului, anul 2020 a fost un an al provocărilor, iar serviciile medicale au constat o nevoie alarmantă de noi cadre medicale.

De asemenea, medicul a vorbit și despre sindromul burnout, care a apărut și continuă să apară în cazul cadrelor medicale din cauza nivelului de muncă destul de ridicat.

„Anul 2020 a fost și este un an al provocărilor, al soluțiilor implementate rapid și, în primul rând, este anul în care schimbarea tipului de servicii medicale s-a produs ca o nevoie sporită de asistență a paciențiilor noștri în condiții speciale cauzate de pandemia de COVID-19.

Un alt aspect important care a necesitat o atenție deosebită este apariția sindromului de burnout la personalul medical, nevoia de suport psihologic pentru că riscul de infectare, dificultatea activității medicale dar și dramatismul cazurilor impun tot mai frecvent prezența psihologului în rândul angajaților”, a declarat dr. Beatrice Mahler pentru sursa citată.

A fost nevoie de o mobilizare

Totodată, medicul a mai precizat că întreg spitalul s-a mobilizat și a reușit să doteze un compartiment de la Terapie Intensivă, dedicat bolnavilor de COVID-19.

„Am fost printre primele unități care au pus la punct un laborator de diagnostic de tip RT-PCR operat de personal specializat, acest lucru a permis să putem să testăm fără a avea dificultăți logistice, să putem face testări periodice la personal cu resurse proprii.

O altă provocare a fost legată de infrastructură, deși suntem un spital cu infrastructura veche am reușit să finalizăm și să dotăm un compartiment de ATI care este destinat în acest moment exclusiv COVID”, a completat doctorul, care este și asistent Universitar la UMF „Carol Davila” București.

Românii sunt speriați de spitale

O altă mare problemă este teama românilor de spitale. Tot mai multe persoane preferă să rămână acasă pentru a nu se prezenta la unitățile medicale, de teamă să nu fie infectate.

„Pandemia de COVID a indus în rândul pacienților cu boli cronice «teama» de spital, prezentările la medic reduse, uneori absente, astfel că tot mai mulți pacienți în acestă perioadă s-au prezentat cu decompensări severe a afecțiunii cornice, iar dacă vorbim de pacientul cu tuberculoză, impactul cu siguranță îl vom percepe în următorii doi ani”, spune medicul, precizând că „pandemia a născut reticență, frică și stigmă”, a mai spus medicul.

În ceea ce privește situația de la ATI, aici, paturile se ocupă aproape imediat după ce se eliberează. Recent, managerul Institutului Marius Nasta din Capitală declara că medicii nu sunt dispuși să aleagă cine trăiește și cine nu, încercând să salveze cât mai mulți oameni.

„Este foarte greu. Secția este plină. Azi, de exemplu, s-au eliberat două paturi dar au fost ocupate. Un pacient s-a negativat la Terapie Intensivă la noi, însă a făcut o complicație neurologică și, printr-o colaborare foarte bună cu Spitalul Universitar, l-am transferat în secția lor de neurologie și am luat de la ei un pacient COVID pozitiv din UPU.

Tot așa, un pacient de la noi a fost trecut din terapia COVID în terapia pneumologica și astfel s-a eliberat un pat și am adus un alt pacient de la UPU”, a declarat Dr. Beatrice Mahler, precizând că situația este foarte critică.

Sursă foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu