Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

DOSAR CAPITAL.RO: Comparaţie între România şi Ucraina

Autor: | | 3 Comentarii | 2959 Vizualizari

Ucraina e cel mai mare vecin al României, atât ca populaţie, cât şi la suprafaţă. Totuşi, rezultatele economiei ucrainiene sunt comparabile cu cele ale României, deşi avem o populaţie de două ori mai mică. Motivaţia stă în faptul că Ucraina a rămas până în 2005 în sfera de influenţă a Rusiei. Abia după 2005, în Ucraina au început reformele structurale şi repoziţionarea ţării spre Occident. Din nefericire, costurile sociale aferente acestui tip de reforme

Ucraina e cel mai mare vecin al României, atât ca populaţie, cât şi la suprafaţă. Totuşi, rezultatele economiei ucrainiene sunt comparabile cu cele ale României, deşi avem o populaţie de două ori mai mică. Motivaţia stă în faptul că Ucraina a rămas până în 2005 în sfera de influenţă a Rusiei. Abia după 2005, în Ucraina au început reformele structurale şi repoziţionarea ţării spre Occident. Din nefericire, costurile sociale aferente acestui tip de reforme se suprapun acum cu criza economică globală, coincidenţă ce transformă Ucraina în ţara cea mai afectată de criză din Europa.

După proclamarea independenţei în 1991, Ucraina se situa în faţa plutonului fostelor ţări sovietice în ceea ce priveşte capacitatea de dezvoltare. Ucraina este prin tradiţie un mare producător de grâne, fiind cunoscută ca grânarul Europei de Est încă din secolul XIX. Având o agricultură extinsă şi o industrie dezvoltată, Ucraina părea să deţină reţeta pentru dezvoltarea rapidă.

Totuşi, primii ani după independenţă nu au adus bunăstarea pentru ucrainieni. Deşi economia a fost liberalizată devreme, au lipsit investiţiile străine majore. Guvernanţii au încercat să suplinească acest lucru prin emisia de monedă în plus, lucru care - conform definiţiei - a însemnat doar inflaţie. Astfel, în 1996, Ucraina a renunţat la prima sa monedă, numită „karbovaneţ”, care atinsese o inflaţie cu multe zerouri, pentru a introduce grivna.

Cu reforme venite târziu, Ucraina a reuşit să crească susţinut până la criza globală. Reformele timide din perioada lui Leonid Kucima au dat totuşi roade, economia intrând pe o creştere - mai mult trasă în sus de creşterea globală - între 2000-2005.

Reformele structurale au început abia după „Revoluţia Portocalie” din 2005 care a adus la putere opoziţia democratică, avându-i ca personaje centrale pe preşedintele Viktor Iuşcenko şi pe premierul Iulia Timoşenko. Criza a lovit Ucraina sever, pentru acest an fiind aşteptată o scădere a PIB de circa 15%.

Climatul investiţional din Ucraina este mai relaxat acum, fiind eliminate o mare parte dintre hibele unei legislaţii încâlcite, de sorginte post-sovietică. Chiar dacă nu se mai pune problema unui hăţiş legislativ, rămân nerezolvate probleme precum lipsa unei infrastructuri adecvate şi corupţia.

Ca mentalitate, Ucraina este împărţită vizibil în două: partea de vest şi cea de nord (inclusiv capitala Kiev) şi parte de sud împreună cu cea din est (dominată de etnici ruşi). Partea de vest este mai deschisă către Occident şi investitori străini, dorind integrarea în UE şi NATO, în timp ce restul ţării este mai mult nostalgic după trecutul sovietic, dorind strângerea relaţiilor cu Rusia.

Perspective europene

Înainte de a face orice calcule, trebuie luat în seamă faptul că Ucraina are o populaţie de peste 46 de milioane de oameni şi un vast teritoriu. Deşi guvernul actual şi-a exprimat deschis dorinţa de a intra în NATO şi în UE, admiterea Ucrainei în structurile economice europene va fi o provocare pentru Bruxelles.

Deşi statutul de membru UE este incompatibil cu cel de membru CSI, Ucraina nu şi-a exprimat deschis intenţia de a părăsi CSI. După 2005, Ucraina a manifestat o lipsă de implicare în proiectele coordonate de Rusia, un exemplu fiind proiectata uniune vamală dintre Rusia Belarus şi Kazahstan, la care Ucraina nu mai participă.

Ucraina se află abia la începutul drumului spre Uniunea Europeană, fiind cu mult în spatele ţărilor din fosta Iugoslavie. Cel mai bun mod de a vedea cum se comportă economia ucraineană într-un mediu concurenţial ar fi ieşirea din CSI şi intrarea în CEFTA, considerată drept „anticamera UE”. Deocamdată, Moldova este singura ţară membră atât membră CEFTA, cât şi CSI. Având însă în vedere dimensiunile Ucrainei, intrarea sa în CEFTA va balansa puternic spre Est această arie de liber-schimb.

O economie mare

Economia Ucrainei a suferit în anii 1990-2000 fluctuaţii intense. Principalele ramuri ale economiei ucrainiene sunt agricultura şi siderurgia. 25% din populaţie lucrează în agricultură.

Situaţia actuală nu este una fericită pentru Ucraina, având în vedere cele două ramuri de bază. Agricultura este prin definiţie un domeniu în care, în Europa de Est, se câştigă puţin, aproape la limita subzistenţei. De asemenea, siderurgia este un domeniu care, în ultimii ani, nu o duce prea bine.

Combinatul siderurgic de la Krivoi Rog, deţinut de Arcelor Mittal, nu este pe roze, având în vedere cererea în restrângere pe plan global. Combinatul este cu mult mai mare decât unul din România, dacă ne gândim că are peste 50.000 de angajaţi. Combinatul deţine recordul pentru cea mai mare valoaroasă privatizare din lume. Mittal Steel a cumpărat 93,02% din acţiunile combinatului pentru 4,81 miliarde de dolari, în octombrie 2005. În prealabi,l fusese vândut, în iunie 2004, pentru 714 milioane cd dolari către un consorţiu controlat de ginerele fostului preşedinte Leonid Kucima. După scandalul public, această vânzare a fost anulată în iunie 2005 de justiţia ucraineană. Mutarea a fost una bună, la bugetul de stat intrând apoi cele aproape 5 miliarde de dolari.

Concret, agricultura produce puţin pentru oamenii implicaţi în domeniu, iar siderurgia este un domeniu în restrângere. Totuşi, Ucraina reuşeşte să fie un exportator serios de grâne, zahăr, carne şi lapte, în afară de produsele siderurgice.

Alte domenii de top sunt electronicele, industria de armament şi cea de componente pentru tehnologia spaţială. Însă toate aceste trei subramuri sunt controlate de stat şi duc, astfel, lipsă de investiţii, de echipamente moderne de lucru şi de o mână de lucru bine pregătită. De asemenea, Ucraina deţine serioase zăcăminte de carbune (bazinul Donbas), în estul ţării, într-o regiune în care rusofonii sunt predominanţi. Aici este şi bazinul electoral al Partidului Regiunilor, de orientare pro-rusă, controlat de Viktor Ianukovici, pupilul politic al fostului preşedinte Leonid Kucima.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.