Odinioară ocolite de retaileri, județele Prahova (1.318lei/lună salariu mediu net), Dâmboviţa (1.120 lei/lună), Vâlcea (1.253lei/lună) şi Dolj (1.309 lei/lună) sunt acum cele mai vânate. Motivul? ”Situate în mod convenabil în proximitatea unor zone în mod tradițional puternice din punct de vedere al comerțului modern, acestea ar putea oferi nu doar spații de desfacere, dar și un management eficient al lanţului de aprovizionare (prin distanțele reduse față de Craiova, respectiv București)”, explică Adrian Comăneci (foto), manager al firmei de
consultanţă Contrast Management-Consulting.

Pentru a se stabili potenţialul unui judeţ, Contrast Management-Consulting a luat în calcul mai multe criterii, precum structura geografică, populaţia şi puterea de cumpărare, spațiul de retail modern disponibil sau prețul terenurilor. În cercetarea lor, consultanții au împărțit România în patru categorii (vezi harta): judeţe cu potenţial de expansiune mare (4, plus Bucureşti), cu potenţial ridicat (10), cu potenţial mediu (11) şi cu potenţial redus (15).

Contrast Management Consulting a făcut și un exerciţiu de management strategic la nivelul de ansamblu al pieţei de retail din România şi a identificat câteva din ”sursele de valoare insuficient exploatate de reţelele de retail”. Iată câteva din concluzii:
•    Repoziţionarea strategică. Există companii de retail care au o poziţionare strategică „moştenită” de acum câţiva ani şi care, în contextul actual al pietei, nu oferă niciun avantaj competitiv real. Aceste companii sunt „prinse la mijloc” între competitori (aceştia având strategii axate pe anumite avantaje competitive) şi dacă nu se vor reinventa au şanse reduse de supravieţuire pe termen lung.  Mai mult, unele din aceste companii anunţă investiţii importante de extindere în conditiile în care modelul lor de business pare unul nepotrivit. Este ca şi cum te concentrezi să creşti viteza de deplasare fără să observi că mergi mai repede în direcţia greşită.

•    Definirea categoriilor strategice de clienţi şi crearea unei oferte specifice, multidimensionale. Gradul de înţelegere a diverselor categorii de clienţi şi al comportamentelor diferite de cumpărare este în continuare destul de limitat şi din acest motiv oferta către clienţi se axează în continuare pe produse şi pe preţ. Există totuşi şi retaileri care şi-au stabilit foarte clar profilul de clienţi pe care îl vizează şi dezvoltă oferte „multidimensionale” care dau o importanţă din ce în ce mai mare serviciilor şi experienţei de cumpărare. Un astfel de retailer este Mega Image care, în viziunea noastră, are perspective bune de dezvoltare pe termen lung. De asemenea, Metro Cash&Carry este un alt retailer care investeşte cu succes într-un model specific de ofertă către clienţii săi strategici (revânzătorii). Dincolo de produse şi preţuri, Metro a dezvoltat o serie de programe de educare şi susţinere a clienţilor care contribue la diferenţiere şi creează o relaţie de parteneriat pe termen lung.

•    Strategie de dezvoltare multi-format. Schimbările petrecute în ultimii ani, atât din punct de vedere a priorităţilor clienţilor, cât şi din punct de vedere al peisajului comerţului modern au făcut ca balanţa să se încline din ce în ce mai mult în favoarea formatelor de dimensiuni mai reduse aflate în zone de imediată proximitate faţă de clienţi. Acest trend se va dezvolta şi mai mult în perioada următoare avantajând acele reţele de magazine care au strategii multi-format. Aceste reţele vor putea astfel să se adreseze mai multor categorii de clienţi, aflate în situaţii diferite de cumpărare. Mai mult, această strategie oferă şi o flexibilitate mai mare de a acţiona în condiţiile unor evoluţii viitoare ale pieţei.

Din păcate, unele companii de retail de pe piaţa din România rămân în continuare captive într-un <modus vivendi> din care nu pot să evadeze din cauza unei lipse de prospeţime la nivelul managementului strategic sau din cauza faptului că nu alocă timpul necesar unui astfel de exerciţiu. Se ajunge astfel la o situaţie în care aceeiaşi manageri analizează problemele în acelaşi mod şi din aceeaşi perspectivă ajungând în mod invariabil la aceeaşi concluzie. Iar de multe ori această concluzie poate să facă diferenţa între eşec şi succes pe termen lung”, comentează Adrian Comăneci.

În România existau, anul trecut, aproximativ 75 de metri pătrați de spațiu de retail modern la 1.000 de locuitori, de 3,5 ori mai puțin decât media spațiului de retail modern din țări precum Polonia, Cehia, Ungaria, Austria sau Germania.

Până în 2020, retailul ar urma să crească până la 26 de miliarde de euro, adică un plus de aproape două treimi faţă de 16 miliarde de euro nivelul actual, arată un studiu al Oxford Economics, citat într-un raport al firmei de consultanţă Contrast Management-Consulting.

Deocamdată însă, suma medie cheltuită de un român în retail este încă la mai puțin de jumătate din media europeană (46%), arată calculele Contrast, pe baza datelor de la European  Intelligence Unit.

Magazinele tradiţionale, de tip alimentară şi chioşc, domină comerţul local ca număr de unităţi, cu un total de circa 74.000, în timp ce comerţul modern (cash&carry, hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount) numără aproape 900 de spaţii.

Te-ar putea interesa și: