In costumul sau impecabil, Viorel Catarama parea o aparitie stranie in mijlocul minerilor imbracati in haine de sut. Intreaga sa faptura emana prosperitate, si cativa gura-casca n-au ezitat sa-si dea cu parerea: ” Il doare pe el undeva de mineri. O fi avand de gand sa faca vreo afacere pe-aici”. N-ar fi deloc rau ca, gura lumii sa fi spus adevarul. Caci, acum, Valea Jiului are mai mare nevoie de oameni de afaceri si investitori decat de politicieni.
Oamenii politici au facut ce-au putut pana acum pentru Valea Jiului. Inainte de toate, au scos o lege denumita a “zonelor defavorizate” si o hotarare guvernamentala prin care municipiul Petrosani si orasele Vulcan, Lupeni, Uricani, Petrila si Aninoasa sunt declarate zone defavorizate. Asta inseamna, pe scurt: facilitati fiscale pentru investitorii romani si straini care vor investi aici, scutiri de taxe vamale pentru importurile destinate investitiilor si alte cateva facilitati de finantare pentru firme. Pretentios, Radu Vasile a denumit Valea Jiului “rai fiscal”.
Este foarte posibil ca Radu Vasile sa aiba dreptate. Valea Jiului si Balan sau celelalte zone defavorizate care le vor urma au toate sansele sa ajunga paradisuri fiscale. Legea zonelor defavorizate si hotararea guvernamentala care i-a urmat vor fi speculate cu siguranta de oameni de afaceri abili. Asa, de exemplu, un importator ar avea posibilitatea sa-si deschida o linie de ambalat cafea cu investitie minima, dar cu profituri neimpozabile semnificative. Firme fantoma a caror investitie va fi intr-un contabil bun vor putea sa se descurce si ele binisor in Vale sau in Balan. Dar cu astfel de investitii nu va lua fiinta aici un paradis economic.
Mari investitii in zonele declarate nefavorizate nu vor fi posibile fara suporul consistent al autoritatilor locale sau al FPS, in lipsa unor prevederi in lege care sa impuna acest sprijin. Marea problema in aceste zone, in special in Valea Jiului, este cea a spatiilor pentru activitati productive. Spatiile de productie de aici apartin aproape in intregime intreprinderilor de stat, iar FPS nu s-a aratat dornic sa vanda active, chiar daca halele sunt parasite si in grad avansat de degradare. “Avem 29 de societati in Valea Jiului la care suntem actionar majoritar. Majoritatea celor interesati de acestea vor sa cumpere active, si mai putin societati intregi”, spune Rozalia Secasiu, seful Directiei Teritoriale a FPS Hunedoara. Legea zonelor defavorizate nu vine nici in ajutorul privatizarii societatilor de stat, atata timp cat ea exclude de la facilitati fiscale firmele deja existente.
“Cred ca ar fi fost nevoie de precizari clare in lege in privinta obligativitatii FPS de a ceda din activele firmelor de stat catre investitorii interesati sa faca productie in Valea Jiului”, este de parere Gheorghe Grun, directorul Camerei de Comert si Industrie Hunedoara.
Apartamentele din Petrosani s-au scumpit
In ciuda acestor neajunsuri, oameni de afaceri romani si straini au luat deja un prim contact cu autoritatile din zonele declarate defavorizate. Exista si efecte imediate. In Valea Jiului, spre exemplu, preturile pentru terenuri sau apartamente au crescut fata de anul trecut si ofertele de vanzare sunt din ce in ce mai rare, in raport cu avalansa de dupa disponibilizarile din 1997. In acest an n-am efectuat nici macar o tranzactie cu apartamente sau spatii comerciale, in schimb primim zilnic mai multe telefoane decat oricand din partea celor care se arata interesati de preturi”, spune Sorina Mateevici, proprietara societatii de intermedieri imobiliare “Macarena” din Petrosani.
Cresterea preturilor pentru terenuri si imobile este insa cauzata mai mult de factori emotionali decat de cererea pietei. Gheorghe Grun crede ca efectele legii asupra investitiilor si a infiintarilor de firme se vor vedea dupa aproximativ sase luni de la intrarea acesteia in vigoare.
Dar important va fi semnalul pe care-l vor da primii investitori si succesul acestora. Viorel Catarama ar putea fi unul care sa dea exemplu. Si asta nu din ratiuni politice. Caci atat Valea Jiului, cat si Balan sunt zone in care se spune ca “padurea cade pe tine”. Cum patronul firmei Elvila, senatorul Catarama, a contribuit la aparitia legii zonelor defavorizate, este acum un bun prilej sa arate ca aceasta este si utila. Poate cumparand si rentabilizand cele doua fabrici de mobila din Petrosani si Petrila care stau inchise de o buna bucata de vreme.    

Facilitatile acordate in zonele defavorizate

1. Societatilor comerciale, intreprinzatorilor particulari sau asociatiilor familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/ 1990, infiintate dupa data declararii zonei defavorizate, care au sediul social si isi desfasoara activitatea pe teritoriul acesteia :
l restituirea in totalitate a taxelor vamale pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport, know-how, alte bunuri amortizabile care se importa in vederea efectuarii si derularii de investitii in zona, precum si materiile prime, piesele de schimb si componente importate necesare realizarii productiei proprii din zona;
l scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei defavorizate;
l garantarea creditelor externe;
l finantarea proiectelor de investitii prin participarea statului la capitalul social al firmelor.
2. Persoanelor fizice care au domiciliul in zona defavorizata si un venit sub nivelul mediu pe economie:
l tarife reduse cu pana la 50% pentru transportul auto si pe cale ferata;
l reducerea impozitului pe venit cu 50%;
l scutirea de la plata impozitului pe venitul agricol.

Ortacii din Balan se vand scump
Fostii mineri vor sa munceasca pe salarii de peste doua milioane lei
La prima vedere, orasul Balan este un loc bun pentru orice, numai pentru investitii nu. Un oras izolat, la 11 kilometri de cea mai apropiata localitate, si de unde oamenii ar face orice sa plece, se doreste transformat intr-o zona in care investitorii sa se bata pentru a-si deschide afaceri.

Pentru Guvern, Balan reprezinta o problema sociala, a carei rezolvare o vede prin declararea sa ca zona defavorizata. Facilitatile acordate de Executiv ar trebui sa stimuleze investitorii sa vina aici, iar locurile de munca create de acestia ar rezolva si problema Guvernului.
Pentru cei care lucreaza si locuiesc in zona miniera Balan, initiativa Guvernului nu reprezinta altceva decat praf aruncat in ochi de Executiv. Pentru potentialii investitori, chiar daca putini la numar, lucrurile stau altfel, pentru ca acestia nu se intalnesc in fiecare zi cu facilitati fiscale de genul celor acordate zonei defavorizate Balan. Cert este ca cei interesati tatoneaza, deocamdata, terenul. “Multi vin doar sa se intereseze. Altii propun tot felul de afaceri nastrusnice, care nu prea se potrivesc cu profilul zonei. Important este ca lucrurile au inceput cat de cat sa se miste”, apreciaza Zsolt Bogos, presedintele Camerei de Comert si Industrie a judetului Harghita.
Pana anul acesta, cei care au avut afaceri in Balan nu se poate spune ca au dus-o prea bine. Iar buticurile care au dat faliment si care umplu strazile orasului dovedesc cel mai bine acest lucru. Structura monoindustriala a zonei si disponibilizarea unui numar destul de mare de lucratori de la exploatarea miniera au afectat in mare masura vanzarile buticarilor din Balan. Unii dintre ei se gandesc sa plece, insa initiativa Guvernului le da sperante. Asa ca sunt dispusi sa mai ramana o vreme. “Daca vin investitori aici, si oamenii vor avea bani. Mai asteptam si noi vreo sase luni, poate se vor modifica ceva lucrurile”, ne-a spus unul dintre buticarii din Balan.
Cei disponibilizati nu au avut unde sa se mai angajeze in oras, dar nici nu au plecat de aici. insa cine isi inchipuie ca forta de munca din zona este ieftina se insala. “Cu greu se poate crede ca lucratorul din mina poate fi determinat sa accepte un salariu mai mic de doua-trei milioane de lei, cat avea atunci cand muncea in mina”, ne-a declarat Zsolt Bogos. r
in zona, terenul este relativ ieftin, 10 milioane de lei hectarul. insa problema este ca, deocamdata, nu prea exista parcele libere in intravilan. Apartamentele sunt si ele ieftine. in zona centrala a orasului trei camere costa intre 15 – 20 de milioane de lei, dar la periferie, acelasi apartament se poate cumpara si cu 10 milioane. Amenajarea unui spatiu la Balan (birouri, sedii de firma etc.) nu ar costa deci, foarte mult, pe langa cumpararea acestuia trebuind sa se mai investeasca cateva milioane de lei in amenajari.r
“Pretul apartamentelor va creste in viitorul apropiat, apreciaza viceprimarul orasului, Ioan Marin, pentru ca de curand s-au introdus gazele naturale in oras”. Totusi o crestere foarte puternica a preturilor la apartamente nu este de asteptat, in primul rand datorita faptului ca peste 300 sunt nelocuite. r
Afacerile cu lemn nu vor aduce profituri marir
Majoritatea celor care s-au interesat de potentialul zonei sunt atrasi mai ales de afaceri in domeniul exploatarii lemnului. Autoritatile locale sunt insa sceptice in ceea ce priveste succesul unei afaceri in acest domeniu. “Exista un regim de exploatare silvica in zona, iar daca vor veni multi care sa faca acest lucru, cu siguranta nu vor avea mari profituri, apreciaza Zsolt Bogos. Exista si firme care nu vor fi interesate neaparat sa produca. “A aparut cineva care doreste sa angajeze 15-20 de persoane care sa presteze servicii pentru viitoarele firme”, a continuat Zsolt Bogos. Majoritatea nevestelor minerilor au fost casnice, pentru ca nu aveau unde sa lucreze. Mai mult, cu salariile de la mina se putea trai destul de bine. Astfel, firmele de confectii se pot dezvolta destul de bine la Balan, in principal datorita faptului ca forta de munca feminina este ieftina.r
Prefectul de Harghita, Dezsi Zoltan, crede ca pentru dezvoltarea acestei regiuni nu sunt de ajuns doar facilitatile oferite de Guvern. Trebuie facute investitii serioase in infrastructura. “Problema izolarii orasului poate fi rezolvata prin constructia unui drum care sa lege Balanul de Moldova. Astfel, traficul va fi deviat pe aici, ceea ce va face dintr-un oras care actualmente este capat de linie, un oras de tranzit”, sustine prefectul. r
Prin constructia acestui drum, problemele de infrastructura nu vor fi rezolvate. Liniile telefonice vor trebui suplimentate, cu toate ca deja in zona exista posturi telefonice. in cazul in care zona se va dezvolta, afaceri bune vor face si cei ce vor investi in servicii. r
Posibila crestere a traficului din zona va oferi sansa ca firmele de transport sa aiba profit daca vor veni aici. Pentru prefect, si turismul reprezinta o alternativa, Balanul fiind inconjurat de munti. Exista aici chiar si o partie de schi. Nici o investitie in afara orasului nu beneficiaza insa de regimul zonei defavorizate, asa ca este putin probabil sa existe investitii in acest domeniu.tr
r
Bogatii din Vale sunt vanatir
O firma privata din Petrosani isi inmulteste dusmanii o data cu cifra de afacerir
Nu toata lumea are aceleasi drepturi in noua Vale. Uneia din cele mai mari firme private, Legea zonelor defavorizate ii aduce mai multe probleme decat avantaje.r
r
“Probabil ca Valea Jiului e un paradis fiscal, dar nu si pentru mine”, spune Aurelian Serafinceanu, directorul general si presedintele CA al uneia dintre cele mai mari societati private din Valea Jiului, Gerom International SA.r
Ca societate mixta romano-germana, Gerom International SA (GI) a beneficiat dupa infiintare de anumite facilitati fiscale, si acum, conform Legii zonelor defavorizate, este exclusa de la beneficiile pe care le-ar primi ceilalti investitori in zona. Nici de portita pe care o lasa hotararea guvernamentala pentru Valea Jiului firmelor deja constituite in regiune nu poate beneficia Gerom International. Societatea este insa printre putinele din vale care, prin relatiile de afaceri si puterea financiara, ar putea atrage investitori sau chiar ar putea sustine singura noi investitii ce sa preia forta de munca dintre cei disponibilizati.r
Dar situatia societatii Gerom International nu este doar un exemplu al prevederilor discriminatorii din Legea zonelor defavorizate. Evolutia firmei, de la infiintare pana in prezent, este edificatoare pentru mediul economic din Valea Jiului. Activitatea de baza a societatii este, la fel ca aproape toate activitatile economice din zona, legata tot de sectorul minier: productia de echipamente hidraulice pentru mina. r
Afacerea a mers bine de la inceput. Cifra de afaceri a companiei a crescut constant de la 158,5 milioane in 1995, la aproape 2 miliarde lei in 1998, si produsele firmei au devenit un competitor incomod al vechii societati de stat Upsureem Petrosani, de asemenea specializata in productia de utilaje miniere. In crestere a fost si numarul de angajati: de la 8 la 35 de oameni, in majoritate fosti angajati ai Regiei Huilei. r
Investitorii privati nu sunt priviti cu simpatier
“Dar, spune Aurel Serafincenu, nu este usor sa faci afaceri in Valea Jiului. Exista aici un un fenomen de respingere de catre marea masa a oamenilor a tot ce inseamna activitate privata, din cauza faptului ca a inceput deja sa se diferentieze nivelul veniturilor intre cei ce lucreaza in domeniul privat si cei ce primesc salarii de la stat”. Si nu numai marea masa a populatiei priveste cu reticenta activitatea privata. r
Cand GI a inceput sa se extinda, a devenit si tinta controalelor, din ce in ce mai dese, ale autoritatilor financiare, politiei, corpului de control al primului-ministru. r
In plus, incercarile GI de a participa la privatizarea societatilor de stat din zona s-au lovit de nehotararea functionarilor FPS. Mai mult, societatea are acum probleme din cauza unui activ, o hala de productie cumparata in 1994 in urma unei licitatii a FPS Hunedoara. Dupa ce firma privata a facut investitii de aproape doua miliarde lei in vechea hala, societatea care a vandut-o, Upsureem, a inaintat o cerere in justitie pentru recuperarea activului. r
De beneficiile Legii zonelor defavorizate va incerca cu siguranta sa profite si GI. “Asociatii firmei noastre ar putea participa – ca persoane fizice – la infiintarea altor firme, chiar daca in acest fel se complica lucrurile. Avem in vedere o societate de constructii”, spune Serafinceanu.r
Daca nu va beneficia de facilitatile noii legi, GI are, in schimb, de suferit de pe urma restructurarii sectorului minier. Restrangerea activitatii in acest sector, si prin urmare ascutirea concurentei, determina societatea sa se reorienteze pe piata, un lucru mai accesibil ca firma privata. r
“Dezvoltarea firmei o vom axa, in viitorul apropiat, pe o activitate noua: reciclarea deseurilor din cauciuc. Prin aceste activitati s-ar crea aproximativ 60 de locuri de munca, fara a fi necesara o calificare speciala si costisitoare”, spune presedintele GI.r
Dar aparitia Legii zonelor defavorizate, ca si recenta destabilizare a situatiei sociale in Valea Jiului au oprit pentru moment negocierile avansate purtate de GI cu parteneri din Germania si Israel si cu o banca finantatoare din Germania. In special asociatul german doreste, pentru moment, stoparea oricaror investitii in zona.tr