Codruţ Şereş a aruncat pastila crizei stocurilor de combustibili pentru iarnă în cafeaua lui Varujan Vosganian. Şi a plecat. În urma sa a rămas un mare semn de întrebare (avem sau nu stocuri suficiente?), pe care încearcă să-l risipească, deocamdată fără prea mare succes, o armată de funcţionari de stat.

Totul a început în luna noiembrie, când fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a declarat, în timpul unei vizite la centralele de la Paroşeni şi Rovinari, că situaţia stocurilor pentru iarna care bătea la uşă este „delicată“. Altfel spus, ar fi existat o discrepanţă considerabilă între raportările de pe biroul său şi situaţia reală, din teren. Informaţia a părut destul de credibilă, în condiţiile în care ministrul a vorbit despre supracontracări de producţie de energie electrică de la complexurile energetice, încercând să explice de ce stocurile sunt sub cele stabilite prin programul de iarnă. Întors la Bucureşti, Şereş este solicitat de premierul Tăriceanu să prezinte o situaţie actualizată a stocurilor (a se citi „reală“), ceea ce arată că declaraţiile sale de la Paroşeni au trezit emoţii la Palatul Victoria, aflat oricum sub presiunea Cotroceniului privind tot ce ţine de energie. Între o retragere generalizată de la guvernare, orchestrată de Dan Voiculescu, şi drumurile la Parchet, tot într-o chestiune din sensibila zonă a energiei, Codruţ Şereş n-a mai avut ocazia să prezinte situaţia la zi a ceea ce se prefigura a fi un nou scandal în ministerul său. Dar succesorul său, Varujan Vosganian, n-are de ales şi trebuie să lămurească dilema: avem sau nu stocuri care să ne ajute să trecem cu bine iarna? În scenă intră Corpul de Control al Guvernului, care întocmeşte un raport şi o listă cu nume grele din aparatul de stat, persoane considerate responsabile de problema stocurilor.

Au apărut şi „vinovaţii“

Conform documentului, la data de 18 decembrie, stocurile de cărbune pe care le aveau societăţile din subordinea MEC erau asigurate doar în proporţie de 72,5% din totalul planificat, în timp ce la Centralele electrotermice (CET), rezervele reprezentau 70% din necesarul planificat. Pe lista „vinovaţilor“ figurau Mircea Toader, secretar de stat la MAI, Cătălin Doică, de la Ministerul Finanţelor Publice, Ioan Andreica, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Cosmin Popescu, secretar de stat pentru Resurse Minerale la MEC, şi fostul secretar de stat la MEC, Darius Meşca. În replică, Mircea Toader spune că totul este o aberaţie. „M-a deranjat afirmaţia că eu aş răspunde de stocuri. Este o aberaţie. Tot ce ţine de administrarea CET-urilor revine administraţiilor locale şi persoanelor din conducerea CET-urilor“, a declarat pentru Capital secretarul de stat în cadrul MAI. Potrivit acestuia, tot administraţia locală ar putea fi responsabilă şi de o eventuală creştere a facturii clientului final. Motivul? „CET-urile vor folosi gaz metan şi păcură, din lipsă de cărbune. Asta înseamnă, însă, costuri suplimentare pentru municipalitate“, spune Mircea Toader. Un calcul al reprezentanţilor CET arată că preţul unui MWh produs din gaze naturale şi păcură ajunge la peste 200 de lei, în timp ce un MWh produs cu cărbune costă în jur de 150 de lei.

Potrivit MEC, în decembrie 2006 stocurile de combustibil erau de circa 900.000 de tone de combustibil convenţional (adică aproximativ 600.000 de tone de huilă), cu aproape 50% mai puţin decât stocurile de combustibil existente în decembrie 2004. Aceasta, în condiţiile în care programul de iarnă al MEC stabilea că necesarul de combustibil trebuie să fie de 19,7 milioane de tone lignit, 2,3 milioane de tone huilă, 592.000 de tone de păcură şi 2,9 miliarde metri cubi de gaze naturale. Încercând să calmeze spiritele, ministrul Varujan Vosganian a ieşit la rampă spunând că nu sunt probleme majore cu stocurile. „Situaţia nu este critică“, afirma el la mijlocul lui decembrie. Câteva zile mai târziu, Guvernul decide scoaterea de la rezerva strategică de stat a peste două milioane de tone de cărbune şi a 185.000 de tone de păcură. Motivul? Rezolvarea problemei deficitului de stocuri de combustibil la companiile Termoelectrica şi filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari şi Turceni, Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) şi la CET-uri. Potrivit Ministerului Administraţiilor şi Internelor (MAI), la unele CET-uri situaţia e chiar gravă. „Stocurile existente la 28 decembrie 2006 ajung doar pentru 14 zile în cazul Electrocentralei Oradea, 34 de zile, în cazul Societăţii Termice Suceava, şi pentru 49 de zile, în cazul CET Iaşi“, spune Mircea Toader. Şi ministrul Economiei, Varujan Vosganian, pare să-şi fi schimbat optica şi afirmă acum că situaţia este urmare a ineficientei administrări a problemei stocurilor în mandatul lui Sereş.

„Ar trebui să sancţionez tot MEC, deoarece politica dusă în această vară în privinţa stocurilor nu a fost cea bună: exproprierile au mers foarte greu, nu au fost deschise noi zăcăminte şi s-a forţat o anumită producţie. E o eroare strategică la nivelul întregului minister“, afirmă el. Noroc cu iarna blândă de până acum. 

Cât costă căldura

Potrivit MEC, pentru a asigura necesarul de combustibil iarna aceasta, complexurile energetice şi CET-urile trebuie să cheltuiască 1,2 miliarde de euro