Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Dezastru pentru toată Europa! Planul secret de subminare a zonei euro

Autor: | | -1 Comentarii | 16342 Vizualizari

Marțea trecută, Comisia Europeană a respins oficial proiectul de buget prezentat de guvernul italian pentru 2019, ceea ce ar putea afecta întreaga Uniune Europeană, în special țările din sudul Europei.

O contestare prea abruptă a regulilor europene nu oferă o soluţie favorabilă unui stat a cărui datorie nu este în propria monedă, pentru că atunci autorităţile europene se află în poziţia de a-l face să capituleze, lăsând băncile şi guvernul acestuia la cheremul răzbunării pieţelor.

Unele guverne au încercat să găsească o cale de mijloc negociind cu Comisia îmblânziri ale regulilor comunitare (fără ca prin asta să reducă semnificativ şomajul şi să îmbunătăţească solvabilitatea).

Dacă Comisia s-a arătat flexibilă în ultimii ani cu aplicarea pactului de stabilitate faţă de guvernele unor ţări precum Franţa, Italia, Portugalia sau Spania, acest lucru s-a întâmplat probabil pentru că guvernele respective şi-au arătat recunoştinţa în legătură cu ce nu avea legătură cu bugetul (mai ales faimoasele „reforme structurale” legate de piaţa muncii, sistemul de pensii etc.).

Pe scurt, majoritatea liderilor politici europeni conveneau mai mult sau mai puţin deschis că regulile erau ilegitime pe plan democratic şi ineficace din punct de vedere economic.

De exemplu, într-un interrviu din 2013 pentru New York Times, actualul comisar european pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici, pe atunci ministru de Finanţe al lui François Hollande, afirma că guvernele „democratic alese” ar trebui să-şi „apere propria viziune” în faţa „ortodoxiei neoliberale” a Comisiei.

Totuşi, în acelaşi timp, liderii europeni apreciau că trebuie să păstreze în orice condiţii aparenţele respectării regulilor, pentru a nu scoate la lumina zilei inepţia ordinii tehnico-juridice europene, dezvăluire care ar putea favoriza „populismul” şi „naţionalismul” şi cânta prohodul „proiectului european”.

Poate că această comedie era jucată cu speranţa că într-o zi guvernele ţărilor europene vor sfârşi prin a cădea de acord să amendeze acest reguli într-un sens mai sustenabil sau prin completarea uniunii monetare cu o uniune bancară şi fiscală veritabilă... Un vis de „salt federal al UE” de nenumărate ori promovat de liderii centrişti europeni (de la Hollande la Macron, trecând pe la Renzi) şi care nu s-a realizat niciodată.

 

Episodul grec din vara lui 2015 a fost prima tentativă asumată, revendicată, de a arunca jugul legal de austeritate al UE. Deznodământul se cunoaşte: premierul grec Alexis Tsipras a ales capitularea în faţa pretenţiilor troicii, iar figura principală a contestării regulilor, fostul ministru de Finanţe grec Ianis Varoufakis, a fost nevoit să se retragă lăsând locul altora mai docili.

Venirea la putere a coaliţiei italiene M5S/Liga în mai 2018 a marcat un nou punct de cotitură în această frondă a popoarelor europene contra edificiului tehnico-juridic european. A treia economie a Zonei Euro, reprezentanta primei pieţe de obligaţiuni europene, a devenit purtătoarea de stindard a revoltei contra modului de guvernare european.

Aşa cum dădea de înţeles săptămâna trecută Pierrse Moscovici, cel mai deranjant la atitudinea italiană nu este încălcarea însăşi a regulilor (care nu este atât de „excepţională” pe cât o afirmă Comisia faţă de alte ţări), ci modul în care liderii politici italieni, şi în special Matteo Salvini, „asumă” şi „revendică” această încălcare.

Mai este şi faptul că această încălcare nu se răsfrânge numai asupra bugetului, ci cam asupra întregii ortodoxii economice vehiculate de instituţiile europene de treizeci de ani (flexibilizarea pieţei muncii, reforma pensiilor, privatizarea infrastructurilor etc.) ca şi asupra regulilor europene de primire a imigranţilor.

Aşadar, în această frondă se ascunde o ameninţare existenţială la adresa UE, cu atât mai mult cu cât Salvini afişează acum ambiţia de a prelua şefia noii Comisii Europene rezultate din alegerile europene din mai 2019, cu scopul de a schimba regulile UE şi a retroceda statelor părţi substanţiale din suveranitatea lor.

Un veritabil război a început între UE şi noua coaliţie italiană. Acesta poate cunoaşte armistiţii, dar nu se poate încheia decât cu un singur învingător.

Respingerea de către Comisia Europeană a bugetului italian marchează o etapă crucială a acestei confruntări, căci, pentru întâia dată, stabilitatea financiară mondială se află în joc. Într-adevăr, mai multe elemente importante fac deosebesc această criză de cea care a opus Grecia creditorilor săi în 2015.

 

Pe de o parte, datoria publică italiană, care se ridică la ceva mai puţin de 2500 de miliarde de euro, este de aproape opt ori mai mare decât cea greacă.

În plus, ea este masiv prezentă în activele băncilor, asigurătorilor şi fondurilor de investiţii (în timp ce datoria greacă era majoritat deţinută de instituţii publice când a izbucnit criza greacă în 2015).

 

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.