Deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România, a subliniat că propunerea este menită să combată abuzurile din sfera religioasă și să protejeze demnitatea actului spiritual. Inițiativa a fost susținută de parlamentari din toate partidele majore – PSD, PNL, USR și AUR – și urmează să fie dezbătută acum de Camera Deputaților, care are rol decizional.
Silviu Vexler: Dosar penal pentru cei care exercită fără drept funcții religioase
O componentă esențială a proiectului este incriminarea explicită a exercitării fără drept a funcțiilor religioase. Astfel, prin modificarea articolului 23, alineatul 4, se introduce o prevedere clară potrivit căreia oricine pretinde că este preot, pastor, rabin, imam, monah sau orice alt oficiant de cult fără a avea acest drept va putea fi sancționat penal.
Reprezentanții inițiativei ar fi precizat că noile norme vin ca răspuns la cazuri recente în care persoane neautorizate au folosit titluri religioase pentru a câștiga încrederea oamenilor sau pentru a obține beneficii materiale.
Silviu Vexler ar fi explicat că astfel de practici afectează profund încrederea credincioșilor și aduc prejudicii de imagine cultelor recunoscute oficial în România. De asemenea, s-a dorit armonizarea acestor prevederi cu Codul penal, pentru a asigura o aplicare coerentă și eficientă a legii.
Reglementări clare pentru protecția patrimoniului spiritual
Alte modificări propuse includ consolidarea dreptului exclusiv al cultelor de a stabili modul în care sunt cinstiți sfinții și alte personalități religioase. Conform noii forme a articolului 29, alineatul 11, doar cultele recunoscute vor avea autoritatea de a decide în privința ceremoniilor sau practicilor legate de canonizări, beatificări sau venerarea simbolurilor identitare proprii.
Legislatorii au apreciat că această măsură este necesară pentru a evita folosirea abuzivă sau neautorizată a elementelor sacre din patrimoniul spiritual.
În plus, s-au introdus reglementări referitoare la personalul din cadrul asociațiilor religioase. Potrivit proiectului, aceștia vor putea desfășura activități religioase doar dacă sunt desemnați oficial, în conformitate cu regulamentele proprii ale asociației. Este, de asemenea, interzisă desfășurarea acestor activități în cadrul comunităților altor structuri religioase, fără acordul acestora.
Consultarea cultelor și reacțiile diferite
Autoritățile au afirmat că proiectul a fost elaborat în urma unor consultări extinse cu reprezentanții cultelor recunoscute din România. Potrivit expunerii de motive, majoritatea cultelor au susținut inițiativa, exprimându-și sprijinul pentru măsurile de clarificare legislativă.
Biserica Ortodoxă Română, de exemplu, ar fi cerut includerea expresă a termenului „monahale”, iar Biserica Evanghelică Română ar fi sugerat eliminarea termenului „vestitor”, ambele sugestii fiind integrate în versiunea finală.
Totuși, unele culte, precum cel Penticostal, și-au exprimat rezerve față de proiect. Reprezentanții acestui cult ar fi invocat un istoric de persecuții religioase și au susținut că preferă să gestioneze cazurile de impostură religioasă intern, fără implicarea autorităților penale. În pofida acestor obiecții, inițiatorul ar fi argumentat că proiectul nu urmărește să îngrădească libertatea religioasă, ci să protejeze credința autentică de impostură și manipulare.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, unde se așteaptă o susținere similară, având în vedere consensul politic exprimat deja în Senat.
