Aclamat de critica la aparitia in franceza (1990), „Nemurirea,, este unul din cele mai reusite romane ale prozatorului ceh stabilit la Paris. Trecusera ani buni de la „Insuportabila usuratate a fiintei,,, Kundera publicase doar eseuri si toata lumea se intreba daca genialul ceh se va mai putea egala pe sine in proza. A castigat ambitiosul pariu aruncand in lume una din constructiile romanesti tipice pentru el, o meditatie zambitoare asupra anxietatii provocate de moarte. Cartea se construieste explicit pornind de la un gest aparent intamplator al unei femei, care ajunge sa-l obsedeze pe romancier. In jurul gestului creste personajul Agnes, iar in jurul lui Agnes se invart nume celebre precum Goethe, Beethoven si chiar Milan Kundera insusi.
Care a vrut sa arate ca se poate glumi pana si cu moartea, chiar daca un pic cam trist. Ca est-european de provenienta, autorul are destule in comun cu lumea noastra. Ca si Romania, Cehoslovacia a trecut prin timpuri grele, chiar daca totalitarismul a fost unul mai de catifea, asemeni revolutiei. Precum romanii, cehii sunt experti in haz de necaz, chiar daca rasu’-plansu’ lui Kundera are alte conotatii decat cel al lui Caragiale.