Imediat după ce guvernul Grindeanu a adoptata prin OUG-uri grațierea și dezincriminarea conflictului de interese și a neglijenței în serviciu, liderii liberali au luat în calcu posibilitatea ca toţi cei aproape o sută de senatori şi deputaţi liberali să demisioneze din Parlament în semn de protest faţă de această metodă de modificare a legislației penale.
Prima a fost Adriana Săftoiu care a solicitat demisia și celorlalți parlamentari care nu sunt de acord cu gestul cabinetului Sorin Grindeanu.

Astfel, PMP, UDMR și USR au fost invitați să se ralieze acestui gest și să renunțe la mandatele de parlamentari.Fostul lider al partidului, Alina Gorghiu a anunțat că susține și astăzi acest demers
Astăzi, liderii PNL aveau în plan o dezbatere pe intențiile de modificare a Codurilor Penale, dar au anulat-o și, de la ora 11, vor intraîn ședință ad-hoc a Comisiei de Unificare în care să analizeze noua variantă de acțiune a demisiei tuturor parlamentarilor acestui partid, dar și a restului Opoziției.

Demisia în bloc a unei părți a parlamentarilor este o tactică cu bătaie lungă însă și cu puține garanții de succes. Nu există nici o prevedere legală sau în Constituție care să servească la declanșarea alegerilor anticipate prin această metodă. Dacă, prin absurd, ar demisiona mai mult de 50% din totalul aleșilor actualului legislativ, lucru improbabil de vreme ce majoritatea PSD-ALDE are o reprezentare peste acest prag, atunci legislativul ar intra în incapacitate de legiferare – de el legi organice în primul rând, până la hotărâri şi regulamente, în lipsa imposibilității de a sigurare a cvorumului de lucru.

Această soluţie extremă ar mai avea încă un efect: ar sensibiliza partenereii externi – UE, NATO, SUA- care ar putea pune presiune pe PSD să renunțe la guvernare și să organizeze anticipate.

Totuși pentru a se atinge acest deziderat ar fi nevoie de asentimentul tuturor paralmentarilor din Opoziție. Și nu doar al lor ci și al reprezentanților minorităților naționale din camera Depuitaților și al aleșilor UDMR, formațiune care are un protocol de colaborare parlamentară cu actuala Putere. Scenariul este improbabil a fi urmat până și de toți parlamentarii PNL , PMP și USR care abia au o lună de mandat și au cheltuit importante sume de bani în campanie pentru a câștiga scaunul de deputat sau senator.

„Dacă am demisiona doar parlamentarii opoziţiei, mandatele noastre ar deveni vacante şi ar avea loc alegeri parţiale, iar cei care susţin arcul guvernamental ar rămâne în continuare în funcţiune” , ne-a explicat un parlamentar liberal, nemulțumit de idee.

De altfel, dacă planul demisiei în bloc al Opoziției s-ar concretiza doar parțial, nu ar face decât să lase culoar liber celor din PSD și ALDE să vină cu noi abuzuri în Parlament, în timp ce poziția președintelui care a cerut referendum s-ar fragiliza, devenind el însuși vulnerabil în fața unei acțiuni de suspendare, susțin surse parlamentare.

De altfel, tot liberalii au fost cei care au mai cochetat în trecut cu ideea demisiei în bloc ca semn de protest față de guvernare sau față de fostul președinte Traian Băsescu. În data de 19 ianuarie 2012, pe fondul altor acțiuni în stradă, fostul lider PNL, Crin Antonescu anunța ca nu exclude "deloc" "radicalizarea" protestului în sensul demisiei opoziției din Parlament, "într-un moment în care s-ar realiza un liant cât se poate de eficient între opoziția politică și stradă, opoziția civica din România".

La acea vreme, soluția a fost analizată în cadrul USL cu partenerii din PSD, dar s-a ajuns doar al ideea unei reacţii „mai atenuate”, respectiv ca parlamentarii Uniunii să îşi ia concediu fără plată de la Parlament, pentru o perioadă determinată.

Trei ani mai târziu, în decembrie 2015, liberalii luptau să demită Guvernul Ponta prin nenumărate moţiuni de cenzură, pentru a prelua puterea, în frunte cu „premierul din umbră Cătălin Predoiu”. Și atunci a fost enunțată posibilitatea provocării alegerilor anticipate prin demisii în bloc din legislativ, dar scenariula fost din nou abandonat. Singurul efect pe care l-ar fi avut la acea vreme ar fi fost reducerea numărului aleșilor la 466, faţă de 588 câţi făceau parte din componența legislativului.

„La experienţa pe care o am, vă spun sigur că nu îşi dă nimeni demisia din Parlament, indiferent de ce zic şefii. Astăzi însă, la şedinţa de comisie (Comisia de Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport-n.r.) am să le dau câte o hârtie albă colegilor liberali să-şi scrie demisiile, aşa cum le-a cerut doamna Alinuţa( Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL-n.r.), să vedem dacă pleacă cineva. Aşa s-a propus, să-şi dea toţi parlamentarii demisia ca să se facă alegeri anticipate, să se formeze noul Parlament cu Tata-Mare, motiv pentru care sunt curios câţi dau un exemplu”, declara atunci, ironic social-democratul Anghel Stanciu.

Mai degrabă soluția pentru blocarea efectelor grațierii și ale modificărilor aduse la Codul Penal ar putea veni de la CSM, care poate să constate un conflict constituțional între puterile statului și poate reclama situația la CCR, forul care poate da o decizie de neconstituționalitate pe metoda de adoptare prin OUG, dar și pe fond, prin depășirea limitelor trasate pentru dezincriminarea abuzului în serviciu, mai citim în site-ul stiripesurse.ro