Un proiect adoptat luni de Senat, cu 89 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” şi o abţinere prevede soluționarea conflictelor individuale de muncă în primă instanţă de către tribunal, iar cererile privind aceste cauze se adresează tribunalului în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau locul de muncă, prevede

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii, iniţiată de grupul senatorial PNL, are ca obiect reglementarea unor aspecte referitoare la soluţionarea pe cale judecătorească a conflictelor de muncă, stabilindu-se competenţa de soluţionare în primă instanţă de către tribunal, precum şi stabilirea accepţiunii noţiunii de „conflict individual de de muncă”, se subliniază în raportul adoptat în comisia de specialitate.

Există riscul apariției unor blocaje

Potrivit iniţiatorilor, pentru evitarea unor neajunsuri atât în ceea ce priveşte organizarea judiciară, cât şi pentru evitarea apariţiei unei practici neunitare în materia competenţei materiale şi teritoriale de soluţionare a conflictelor de muncă, se propune a fi preluate prevederile art. 208 şi 210 din vechea Lege a dialogului social nr.62/2011.

Art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011 stabilea competenţa materială: „Conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal”, iar art. 210 al aceluiaşi act normativ stabilea competenţa teritorială:

„Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”.

„Este de subliniat că în contextul celor evocate există riscul apariţiei unor blocaje în privinţa compunerii completurilor de judecată la judecătorii, din componenţa cărora ar face parte asistenţi judiciari.

Ar mai fi de reţinut faptul următor: pot fi mulţi dintre judecătorii de la judecătoriile din ţară care nu au o experienţă considerabilă sau nu sunt specializaţi în soluţionarea litigiilor de muncă”, susţine iniţiatorul. Proiectul a fost transmis Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Noi reglementări pentru concediul paternal

Altfel, Codul Muncii și alte acte normative au fost modificate, recent, pentru a transpune în legislația românească prevederile a două directive unionale care vizează îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților, dar și a celor care au alte persoane în îngrijire și asigurarea transparenței și previzibilității condițiilor de muncă

Aceste modificări au vizat, cu titlu de exemplu, regulile de acordare a concediului paternal, a celui pentru creșterea copilului, precum și reglementarea concediului de îngrijitor și a dreptului de a absenta de la muncă pentru anumite situații neprevăzute.

Durata concediului paternal, de care pot beneficia tații în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, a fost prelungită de la cinci la zece zile lucrătoare. De asemenea, tații care finalizează un curs de puericultură au dreptul la cinci zile lucrătoare de concediu în plus, pentru fiecare copil.

În ce privește concediul pentru creșterea copilului, pentru a încuraja divizarea echitabilă a responsabilităților între părinți, cel puțin două luni (față de o lună, cât era în trecut) din durata totală a concediului pentru creșterea copilului trebuie să fie efectuată de către părintele care nu a solicitat acest drept.