După ce o nouă echipă de conducere a preluat guvernul în mica națiune a Balcanilor de Vest, Muntenegru, pentru prima dată în decenii, și a început să verifice bugetul, a găsit ceea ce a descris ca fiind niveluri șocante de corupție sub îndelungata domnie a influentului președinte Milo Djukanović.

Potrivit premierului recent ales, sume din rezervele bugetului public au fost alocate pentru a se cumpăra apartamente private scumpe pentru acoliții guvernamentali. Mai mult, spune el, traseele actelor au fost ascunse. Cantități uriașe de documente detaliind utilizarea fondurilor publice au fost distruse. Și asta doar în clădirea sediului guvernamental de pe strada Karadordeva din capitala Podgorica.

Noul guvern nu a reușit încă să deslușească neregulile comise de guvernul anterior în alte ministere.

„Nu vorbim despre zeci de mii, ci despre zeci de milioane de euro”, spune într-un interviu video Zdravko Krivokapić, profesor de inginerie mecanică din Muntenegru, care ocupă funcția de premier din decembrie.

„De ce s-ar păstra în secret alocarea unui apartament pentru cineva care merita acest lucru?” Djukanović a negat de mult timp acuzațiile de corupție.

Presupusa corupție a lui Vladimir Putin

În tot vestul s-a produs un imens vacarm din cauza presupusei corupții a lui Vladimir Putin în legătură cu palatul său de la Marea Neagră, după cum a dezvăluit disidentul închis, Alexei Navalnîi, într-un videoclip. Desigur, Putin neagă acuzațiile.

Dar, deși este ușor și satisfăcător să privim dincolo de Urali și să ne irităm în fața corupției generalizate din Rusia lui Putin, corupția endemică profundă nu este prezentă doar acolo. Chiar și membri ai NATO, precum Muntenegru și Albania, precum și membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, cum ar fi Bulgaria, Ungaria și România, sunt marcați de corupție. Și, la fel ca în Muntenegru, dacă ar fi îndepărtate elitele politice înrădăcinate, orice reformatori care ar căuta ce au ascuns aceste guverne ar găsi probabil și mai multă corupție și încă mai multe abuzuri cu fondurile publice.

Grupul anticorupție Transparency International (TI) a retrogradat în acest an Ungaria în clasamentul corupției la nivelul Bulgariei și al României, în partea de jos a listei UE. Raportul a menționat slăbirea instituțiilor independente, politizarea crescândă în mass-media și ostilitatea față de societatea civilă ca fiind motivele pentru care utilizarea abuzivă a fondurilor UE a devenit „o nouă normalitate” în Ungaria.

“Eroziunea constantă a statului de drept și încălcările normelor democratice au creat condiții pentru înflorirea corupției la cele mai înalte niveluri de putere”, a spus TI.

La fel ca Putin, și alți oligarhi din politică aflați mai aproape de casă se bucură de un stil de viață prosper. Ahmed Dogan, fondatorul în vârstă de 66 de ani al unui partid politic bulgar important, care reprezintă minoritățile etnice și religioase ale țării, deţine un palat la Marea Neagră, situat oficial pe un teren public, care este păzit de agenţi de securitate plătiți din bani publici.

Corupția la nivel european

Activiștii pentru drepturile omului și oficialii occidentali n-au luat în serios, pe bună dreptate, procesul judiciar prin care Navalnîi, presupus a fi fost otrăvit de presupuși agenți ai poliției secrete rusești, a fost arestat și închis pentru că era prea bolnav pentru a se prezenta la o audiere într-un proces anterior. Însă mai aproape de noi, în Slovacia, membră a UE și a NATO, un arogant lider de afaceri se presupune că ar fi cumpărat judecătorii care au pronunțat hotărâri în favoarea sa, potrivit unui raport al formidabilului Proiect de raportare a criminalității organizate și corupției (OCCRP). Cu toate acestea, nu s-a dovedit nimic împotriva lui. Între timp, Malta încă se confruntă cu asasinarea în 2017 a jurnalistei Daphne Caruana Galizia, care a încercat să investigheze corupția la nivel înalt în lumea interlopă a țării din UE.

Danemarca, Finlanda, Suedia, Olanda, Luxemburg și Germania sunt printre primele zece din lista TI drept cele mai puțin corupte țări. Dar chiar și în aceste țări traficanții de droguri și alți asemenea infractori exploatează regulile bancare laxe și normele de înregistrate a companiilor, pentru a înființa afaceri care pot fi total legitime, dar servesc drept paravan pentru operațiuni de spălare de bani. Recent, procurorii au susținut că un șef albanez al traficului de droguri a folosit porturi din Olanda și Belgia pentru a transfera narcotice din America de Sud în Europa.

O mică fereastră de oportunitate

Reformatorii din țări precum Muntenegru, unde un guvern dirijat de Djukanović, care este la putere de zeci de ani, a fost învins la alegerile de anul trecut, știu că au o mică fereastră de oportunitate pentru a acționa. Ei spun că speră să primenească bilanţul și imaginea țării lor, pentru a adera la UE. Adăugându-se problemelor lor, Muntenegru şi Albania au devenit puncte de tranzit principale în comerțul mondial cu stupefiante.

„Lupta împotriva criminalității organizate și a corupției este o prioritate pentru acest guvern”, spune Krivokapić. Muntenegru are un drum lung de parcurs.

În 2015, OCCRP l-a numit, din perspectiva sa, pe Djukanović omul anului, pentru că ar fi construit „una dintre cele mai devotate cleptocrații și un paradis al criminalității organizate din lume”, iar țara ar fi avut „o economie sufocată de corupție și de spălarea banilor”.

Dar ar fi mai ușor de luptat împotriva corupției în micul stat Muntenegru dacă ar exista un efort mai serios de combatere a corupției în întreaga Europă, inclusiv în țările est-europene și balcanice, unde corupția, utilizarea abuzivă a fondurilor publice și tragerea la respundere înregistrează o înrăutățire.

„Corupția nu este doar problema Muntenegrului, ci și a altor țări”, spune Krivokapić. „Îndemnăm comunitatea internațională să ne ajute să rezolvăm această problemă.”

Sursă foto: Dreamstime