Anual, aproape o jumătate de milion de studenţi plătesc taxe pentru studii în România. Alţi 4.000 de studenţi români cotizează la universităţi din străinătate. Doar patru bănci oferă credite pentru studii, dar şi acelea în condiţii greu de îndeplinit de către un student.
Deşi universităţile sunt cele mai mari organizaţii din România, dacă se ia în consideraţie numărul studenţilor care sunt admişi anual, şi chiar profitabile, după cum dovedesc raportările financiare ale facultăţilor private, ele nu fac parte dintre clienţii privilegiaţi ai bancherilor. Doar patru bănci din România oferă studenţilor credite pentru studii. Condiţiile sunt însă greu de acceptat şi chiar de îndeplinit. Cerinţele impuse de bănci pentru acordarea unui credit nu pot fi susţinute de tineri. Potrivit normelor existente, solicitantul trebuie să facă dovada unor venituri permanente sau să ofere garanţii imobiliare sau mobiliare semnificative. Nici părinţii nu pot depăşi cu uşurinţă barierele de siguranţă puse de bancheri.
Realitatea demonstrează că, adeseori, studenţii sunt nevoiţi să-şi asigure singuri costurile pregătirii academice. Mulţi se angajează chiar din primul an pentru a-şi putea plăti taxele de studii, dar şi nenumăratele alte cheltuieli ocazionate de achiziţia cărţilor, a tehnicii de calcul şi chiar a plăţii chiriei sau a hranei, dacă facultatea este în alt oraş decât cel de reşedinţă. Timpul dedicat muncii are, de cele mai multe ori, efecte nedorite asupra rezultatelor academice. „Am doi copii la facultate. Băiatul a intrat la Politehnică, la studii cu taxă, iar fata la Psihologie, la Spiru Haret. La un moment dat n-am mai putut face faţă cheltuielilor şi am vrut să obţin un credit pentru studii. Mi-a fost imposibil, pentru că salariul meu, trecut pe cartea de muncă, era prea mic“, se confesează Maria Bărbulescu. „Acum lucrează amândoi, pentru că altfel nu ar fi putut să-şi termine studiile.“ Am discutat şi cu Andreea, fiica Mariei. Este fericită că a reuşit să-şi găsească un loc de muncă foarte bun. După doi ani de lucru pe un post unde era pusă să facă de toate, a fost angajată cu contract de muncă şi câştigă peste 600 de euro. „Muncesc de dimineaţa până seara, spune Andreea. La facultate ajung acum doar la examene. Profesorii sunt însă îngăduitori. Nu se face prezenţa.“
George Păduraru, preşedintele Uniunii Studenţilor din România (USR) spune că mulţi studenţi au apelat la bănci pentru a lua credite de studii, însă au renunţat din cauza dobânzilor prea mari, dar şi a procedurilor anevoioase. „Am avut un singur caz în universitate – îşi aminteşte contabila de la Universitatea Româno-Americană. Mama studentului care a luat creditul de la bancă era pensionară. Până l-a obţinut s-a majorat taxa cu vreo 800.000 de lei. A fost o întreagă poveste până a reuşit săraca femeie să achite taxa de studii a băiatului ei.“ Întâmplări de acest fel sunt nenumărate.
Studenţilor li se cer garanţii materiale şi profesionale
Guvernul a emis în 1998 o ordonanţă (nr. 105 din 27 august) privind acordarea de credite bancare pentru studenţii din învăţământul de stat, dar fără nicio aplicabilitate. În afară de faptul că, din start, a generat discriminări între studenţii de la stat şi cei din instituţiile private, actul normativ prevede că studenţii pot beneficia de credite dacă au un venit lunar pe membru de familie cel mult egal cu salariul minim pe economie şi au promovat toate examenele şi probele anului precedent de studii. Practic, acest tip de creditare implică dependenţa tânărului de veniturile familiei. „Promovarea tuturor examenelor din anul anterior, în condiţiile unui sistem bazat pe acumularea de credite pe o perioadă flexibilă, în conformitate cu Procesul de la Bologna, este iarăşi nerealistă, nefiind deloc o metodă adecvată de selectare a aplicanţilor“, punctează Ligia Deca, preşedinta Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
Imperfecţiunile Ordonanţei nr. 105 nu se opresc aici. Pe lângă faptul că studenţilor li se cer garanţii materiale şi profesionale, acestea sunt stabilite de Ministerul Educaţiei împreună cu banca finanţatoare. În mâna Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC) stă soluţia şi pentru studenţii care nu pot prezenta garanţiile respective. Acesta are obligaţia, potrivit legii, să garanteze împrumutul studentului pentru studii, în baza unui fond special constituit în acest scop. Fondul de garantare urma să fie depozitat într-o bancă selectată prin licitaţie publică de către minister. „Singura problemă în acest raţionament este că acest fond nu există, Ministerul Educaţiei şi Cercetării neconstituindu-l până în acest moment, deşi au trecut mai mult de opt ani de la data emiterii ordonanţei.
De asemenea, banca depozitară nu a fost selectată“, comentează pentru revista Capital Ligia Deca. În atâţia ani, guvernele care s-au perindat la conducere nu au găsit timp nici măcar pentru elaborarea normelor metodologice menite să permită punerea în aplicare a prevederilor ordonanţei.
Cele două asociaţii studenţeşti – ANSOR şi USR – au făcut nenumărate solicitări oficiale pentru punerea în aplicare a ordonanţei. ASOR va organiza în curând o dezbatere publică pe această temă, la care va invita reprezentanţi ai MEC şi ai băncilor. „Acest lucru ar putea stimula competiţia între bănci – consideră Ligia Deca. Deja sunt bănci care au produse de creditare pentru studii, dar ele nu sunt utilizabile de către studenţi. Prin crearea fondului de garantare, MEC poate stimula competiţia între bănci, ducând la crearea unor credite de studii mai avantajoase şi accesibile studenţilor.“
Creditele pe care le acordă în acest moment băncile sunt de maximum 10.000 de euro. Unele au renunţat la acest produs din lipsă de solicitări. Directorul Direcţiei Comunicare din Banca Comercială Română, Corneliu Cojocaru, ne explică, diplomat, fenomenul: „Pentru simplificarea ofertei de produse şi servicii au fost scoase cele care erau foarte asemănătoare. Creditul pentru studii a fost scos începând cu 1 martie, pentru că se apelează mai mult la cel pentru nevoi personale.“
CEC şi Bancpost au scos din ofertă creditele pentru achitarea taxelor de studii. „În schimb, există produsul credit imediat – credit pentru nevoi personale, la care banca nu solicită explicaţii asupra modului în care se vor cheltui banii“, explică Liliana Ciobănaşu, şefa biroului de presă de la Bancpost.
Trecând peste faptul că împrumutul pentru studii nu diferă de creditele pentru nevoi personale prin condiţiile impuse – garanţii imobiliare, venituri cesionate în favoarea băncii, poliţe de asigurare etc. – dobânzile cerute şi comisioanele practicate, sumele acordate şi termenele stabilite pentru rambursare sunt total ineficiente în cazul în care un tânăr doreşte să studieze în străinătate.
Taxele percepute de instituţiile de învăţământ superior străine sunt de câteva zeci de ori mai mari decât cele din România. Cu actualul credit pentru studii, nu se poate acoperi nici măcar taxa pentru un singur an de studii la o astfel de facultate.
În ţările membre ale UE, băncile oferă credite de studii în termeni care permit tinerilor să-şi asume singuri responsabilitatea şi să le poată achita cu destul de multă uşurinţă în timp. Adică, după un număr de ani de la terminarea studiilor, când tânărul are o situaţie financiară stabilă.
Preşedinta ANSOR este de părere că România ar avea nevoie nu numai de o lege funcţională a acordării creditelor de studii, ci şi de un sistem de burse private. Aceste mecanisme de sprijin pentru finalizarea studiilor ar putea stimula economia, prin investiţii pe termen lung în capitalul uman, şi ar responsabiliza studenţii în dezvoltarea unei cariere.
Garanţia statului nu există
«Ordonanţa privind acordarea de credite bancare pentru studenţi, la fel ca multe alte acte normative dedicate tinerilor, rămâne un simplu instrument nefuncţional, care nu rezolvă problemele decât la nivel de discurs.»
George Păduraru, preşedinte USR
Dobânzi împovărătoare
«Există bănci care au produse de creditare pentru studii, dar majoritatea solicită dobânzi împovărătoare şi garanţii suplimentare, chiar şi în comparaţie cu creditele pentru nevoi personale.»
Ligia Deca, preşedinte ANSOR
Banca Comercială HVB Ţiriac şi Unicredit Ţiriac Bank
Acordă credite pentru finanţarea cheltuielilor legate de studii încă din anul 2004.
Nivelul creditului: valoare minimă 3.000 euro.
Perioada de creditare: minimum un an, maximum 10 ani. Pentru sume de până la 10.000 euro (inclusiv), perioada maximă de creditare este de cinci ani.
Dobânda: 6,95% (lei); 5,95% (euro); 7,95% (dolari).
Comisioane:
• Comision acordare: 2% (minimum 120 euro).
• Comision administrare: 0,5% calculat la soldul creditului numai pentru credite în lei.
• Comision rambursare anticipată: 2%.
Garanţii:
• Ipoteca pe un imobil.
• Venitul lunar cesionat în favoarea băncii.
• Gaj pe conturile deschise la HVB Bank.
• Asigurare de viaţă cesionată în favoarea băncii.
• Asigurarea imobilului ipotecat cesionată în favoarea băncii.
Solicitantul trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 25 de ani şi 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, iar venitul lunar net pe familie minim acceptat este de 600 lei pe lună.
HVB Bank ia în calcul venituri din mai multe surse: 100% venituri din salariu, bonusuri, pensie, comisioane din vânzări, diurnă, drepturi de autor; 50% venituri din chirii; 50% venituri din dividende; 80% venituri din profesii liberale.
Acte necesare pentru obţinerea creditului:
• Act de identitate (copie) pentru solicitant.
• Documente care atestă veniturilerealizate.
• Cartea de muncă (copie) – detalii în Ghidul clientului.
• Scrisoare de acceptare din partea instituţiei de învăţământ (în care se menţionează valoarea taxei, bursa şi durata studiilor, precum şi contul bancar al instituţiei).
• Copie de pe dosarul de candidatură.
• Scrisoare de recomandare de la angajatorul actual, dacă studentul este împrumutatul principal.
• Estimarea cheltuielilor cu transportul, masa şi cazarea (dacă este cazul).
• Dovada proprietăţii asupra imobilului ce va fi ipotecat (dacă este cazul).
BRD Groupe Société Générale
Acordă credite speciale pentru studenţi încă din anul 2004.
CREDITUL STUDENTPLUS este destinat finanţării studiilor postuniversitare în România. La acest credit au acces absolvenţii de facultăţi partenere BRD, care sunt înscrişi într-un program de studii post-universitare (master, doctorat) la o universitate din România.
Nivelul creditului: între 250 euro şi 10.000 euro (echivalentul în lei).
Perioada de creditare: maximum cinci ani, cu o perioadă de graţie de unu sau doi ani, în funcţie de durata studiilor post-universitare.
Dobânda: variabilă, în prezent 9,5% (lei).
Rambursare: lunar, în tranşe constante. Rambursarea poate începe după terminarea studiilor. Comision de dosar (0,25%).
Acte necesare pentru obţinerea creditului: adeverinţă din partea instituţiei de învăţământ superior care atestă acceptarea în programul de studii
postuniversitare şi nivelul taxelor de şcolarizare aferente.
CREDITUL 10 este destinat finanţării cheltuielilor studenţeşti, fără necesitatea justificării destinaţiei. Pot apela la această sursă de finanţare studenţii din ultimii doi ani de studii universitare sau postuniversitare.
Nivelul creditului: între 500 şi 1.000 euro (echivalentul în lei).
Perioada de creditare: maximum cinci ani, cu o perioadă de graţie de unu sau doi ani. Comision de dosar (0,25%).
Garanţii: Solicitantul nu este nevoit să aibă venituri proprii, prezentând maximum trei coîmprumutaţi. Recent, BRD a lansat şi creditul pentru finanţarea costurilor pe care le implică participarea la programul Work&Travel USA. Studenţii care se înscriu în acest program, dacă obţin o ofertă fermă de muncă prin intermediul unei agenţii partenere BRD, pot solicita un credit între 250 si 3.000 USD, pe o perioadă de maximum 10 luni, cu un termen maxim de graţie de nouă luni.
Banca Transilvania
Acordă credite pentru studii absolvenţilor de învăţământ superior cu diplomă de licenţă, care sunt beneficiarii unei burse din partea unei instituţii de învăţământ din străinătate sau care doresc să studieze în ţară sau în străinătate.
Creditul acoperă cheltuielile care exced bursa (cheltuieli de transport, cazare, taxe, hrană etc.) sau cheltuielile referitoare la plata studiilor.
Nivelul creditului: 1.000 – 10.000 dolari (sau echivalent euro / lei).
Perioada de creditare: maximum 5 ani.
Dobânda: 12% pe an variabilă pentru creditul în euro; 11% pentru creditul în dolari; 15% pentru creditul în lei.
Comision de analiză: 1% (minimum 30 euro).
Garanţii: trebuie să acopere 120 % din valoarea creditului şi dobânda pe trei luni.
Acte necesare pentru obţinerea creditului:
• Documente care să ateste veniturile (capacitatea persoanelor de a dispune de venituri certe cu caracter permanent)
• Diploma de licenţă
• Actul care face dovada obţinerii bursei
• Acceptul instituţiei de învăţământ din străinătate sau din ţară
• Devizul estimativ al cheltuielilor
• Act de identitate (copie) pentru solicitant şi membrii familiei.
• Certificat de căsătorie (după caz, în copie)
Avantaje: Nu se solicită giranţi. Creditul se poate achita în avans fără a se plăti comisioane suplimentare.
