„Cutia neagră” a Pământului devine realitate. Dispozitivul care va înregistra fiecare pas până la sfârșitul civilizației

„Cutia neagră” a Pământului devine realitate. Dispozitivul care va înregistra fiecare pas până la sfârșitul civilizației

SURSA FOTO: earthsblackbox.com - Cutia neagră a Pământului

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 20 iunie 2026, 23:02

Proiectul „Cutia neagră a Pământului”, anunțat în 2021 în timpul conferinței climatice COP26 de la Glasgow, a intrat în etapa finală de construcție în Tasmania, Australia. Structura este concepută pentru a rezista unor dezastre majore și va stoca date despre schimbările climatice, activitatea umană și starea planetei. Inițiatorii spun că sistemul va funcționa independent și va păstra informații pentru generațiile viitoare. Instalația ar urma să fie finalizată până la sfârșitul anului în apropierea orașului Queenstown.

Cutia neagră a Pământului va înregistra date despre climă, ecosisteme și activitatea umană

Proiectul denumit „cutia neagră a Pământului” a fost inspirat de înregistratoarele de zbor utilizate în aviație pentru investigarea accidentelor. La fel ca aceste dispozitive, noua structură este proiectată să reziste unor condiții extreme și să conserve informații esențiale chiar și în cazul unor dezastre de amploare.

Construcția va avea aproximativ 16 metri lungime și patru metri înălțime, fiind realizată din oțel special conceput pentru a face față cicloanelor, incendiilor, inundațiilor, cutremurelor sau altor evenimente care ar putea afecta infrastructura convențională.

Datele colectate vor proveni din surse multiple, inclusiv agenții spațiale, universități și rețele de monitorizare climatică. Sistemul va înregistra temperaturile terestre și marine, nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă, acidificarea oceanelor, consumul global de energie, evoluția populației și dispariția unor specii.

Pe lângă indicatorii științifici, dispozitivul va arhiva informații care oferă context social și politic. Vor fi stocate articole de presă, titluri din publicații, postări de pe rețelele sociale și relatări despre evenimente climatice majore, cu scopul de a crea o imagine cât mai completă a perioadei traversate de omenire.

Potrivit descrierii oficiale a proiectului, sute de seturi de date vor fi colectate și arhivate permanent pentru a documenta impactul activităților umane asupra mediului și pentru a oferi generațiilor viitoare o sursă de informații cât mai amplă.

Tasmania a fost aleasă pentru stabilitatea geologică și politică

Locul ales pentru amplasarea structurii se află pe coasta de vest a Tasmaniei, într-o zonă izolată din apropierea orașului Queenstown. Construcția este ridicată pe un masiv de granit vechi de aproximativ 500 de milioane de ani, considerat unul dintre cele mai stabile suporturi geologice disponibile.

Inițiatorii proiectului susțin că regiunea oferă atât siguranță geologică, cât și stabilitate politică pe termen lung. Caracteristicile naturale ale zonei au reprezentat un argument important în alegerea amplasamentului.

Funcționarea instalației va fi asigurată în principal prin energie solară. Structura va fi acoperită cu 36 de panouri fotovoltaice integrate în sticlă, iar un sistem termoelectric suplimentar va permite continuarea operațiunilor chiar și în condiții dificile.

Primarul regiunii West Coast din Tasmania, Shane Pitt, consideră că proiectul poate deveni un punct de interes pentru vizitatori.

„Cu siguranță este ceva ce putem considera o atracție turistică”, a spus Shane Pitt.

Edilul a explicat că zona a fost selectată tocmai datorită caracterului său izolat și a riscului redus de producere a unor catastrofe majore.

„Coasta de vest nu este cu siguranță un loc care să aibă o valoare deosebită pentru a provoca catastrofe majore”, a adăugat Shane Pitt.

Cinci ani au fost dedicați dezvoltării tehnologiei și identificării finanțării

Proiectul a fost prezentat public în 2021, în timpul conferinței ONU privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow. În acel moment, inițiatorii au început deja colectarea datelor prin intermediul unor hard disk-uri digitale, urmând ca informațiile să fie transferate ulterior în structura permanentă.

După anunțul inițial, proiectul a intrat într-o perioadă îndelungată fără actualizări publice, ceea ce a generat întrebări privind viitorul său. Unele voci au sugerat chiar că inițiativa ar putea reprezenta mai degrabă o campanie de comunicare decât un proiect concret.

Jonathan Kneebone, directorul artistic al inițiativei, afirmă însă că perioada de cinci ani a fost folosită pentru dezvoltarea componentelor esențiale.

„Vor trece aproximativ cinci ani până când vom putea în sfârșit instala lucrarea”, a declarat Jonathan Kneebone.

Acesta a explicat că echipa a lucrat la perfecționarea arhitecturii proiectului și la identificarea resurselor necesare pentru funcționarea sa pe termen lung.

„În acești cinci ani, am dezvoltat designul, sistemele de stocare a datelor, materialele sursă, platforma web – precum și am dezvoltat modele de finanțare pentru a susține proiectul în viitor”, a precizat Jonathan Kneebone.

În prezent, coordonarea este asigurată de Earth’s Black Box Foundation, o organizație caritabilă înregistrată special pentru administrarea proiectului.

Universitatea din Tasmania s-a retras din proiect înainte de începerea construcției

Deși Universitatea din Tasmania s-a numărat printre organizațiile asociate inițial inițiativei, instituția s-a retras ulterior din colaborare și a solicitat eliminarea numelui său de pe materialele oficiale.

În urma acestei decizii, proiectul a continuat cu participarea unor organizații din domeniul comunicării, arhitecturii și producției creative, inclusiv Rouser Lab, The Glue Society și Revolver.

Rouser Lab, organizația care a lansat conceptul, se prezintă drept o agenție experimentală de comunicare de mediu. Reprezentanții acesteia susțin că proiectele dezvoltate de organizație au generat miliarde de afișări în mass-media la nivel global și au atras atenția asupra problemelor climatice.

Dacă lucrările vor continua conform calendarului anunțat, structura va fi instalată complet până în luna decembrie, marcând finalizarea unuia dintre cele mai neobișnuite proiecte dedicate documentării impactului schimbărilor climatice asupra planetei.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.