Curiozitatea la locul de muncă – un skill din ce în ce mai căutat de angajatori
SURSA FOTO: Dreamstime-JOB
Un raport SAS & LinkedIn arată că pentru angajatori, curiozitatea la locul de muncă este unul dintre cele mai căutate skill-uri. Care sunt calitățile angajatului perfect și ce își doresc managerii de la angajații lor?
Conform celui mai recent raport realizat de SAS, lider global în soluții de analiză avansată de date, în parteneriat cu rețeaua profesională LinkedIn, curiozitatea la locul de muncă devine o abilitate din ce în ce mai apreciată de manageri. Companiile caută angajați cu un nivel ridicat de curiozitate, care pot contribui la rezolvarea celor mai mari provocări cu care se confruntă organizațiile în prezent – de la îmbunătățirea retenției specialiștilor și a statisfacției profesionale, la crearea unor medii de lucru mai productive, inovative și colaborative.
Raportul SAS Curiosity@Work definește curiozitatea ca fiind impulsul de a căuta noi informații și experiențe și de a explora noi posibilități, subliniind importanța acestei trăsături indiferent de rolul sau nivelul unui angajat în cadrul unei companii. Studiul, realizat pe un eșantion de 2000 de manageri din mai multe țări, a constatat că aproape trei sferturi (72%) dintre manageri consideră curiozitatea angajatului o trăsătură foarte valoroasă, mai mult de jumătate fiind de acord că aceasta are un impact real asupra evoluției businessului (59%) și că angajații mai curioși au performanțe mai bune (51%).
“Ultima periodă, marcată de schimbările provocate de pandemia Covid, ne-a arătat un nou mod de a evalua businessurile și proprii angajați. Curiozitatea a devenit o resursă valoroasă în mediul actual de business, iar noul raport SAS vine să confirme nevoia companiilor de a cultiva curiozitatea în cadrul organizației și sprijinirea angajaților în acest sens”, a declarat Ștefan Baciu, Country Manager SAS Romania & Rep. Moldova.
Pentru completarea raportului, SAS a colaborat cu LinkedIn, platforma profesională cu peste 774 milioane de utilizatori. Potrivit datelor LinkedIn, de la an la an a avut loc o creștere cu 158% a ratei de engagement pentru postările și articolele care menționează curiozitatea, o creștere cu 90% a numărului de anunțuri de angajare care menționează curiozitatea și o creștere cu 87% a postărilor în care sunt menționate abilități asociate cu sau legate de curiozitate.
În mediul actual de lucru, în care majoritatea companiilor au adoptat deja un sistem hibrid de muncă, iar unele chiar full-remote, 60% dintre manageri consideră că este deosebit de dificil să păstreze moralul și motivația angajaților la un nivel ridicat. Peste jumătate dintre aceștia (52%) se confruntă cu provocări în păstrarea angajaților valoroși și în a-i determina să colaboreze cu succes cu alte echipe și departamente (50%).
Totuși, o bună parte dintre beneficiile asociate curiozității sunt responsabile cu rezolvarea acestor provocări. Managerii intervievați apreciează printre cele mai valoroase beneficii ale curiozității: eficiență și productivitate mai ridicate (62%), o mai bună gândire creativă și orientată spre soluții (62%), colaborări mai solide între angajați, echipe, departamente (58%), implicare și satisfacție mai ridicate în rândul angajaților (58%). Cei mai mulți manageri sunt de acord că valoarea curiozității este mai evidentă atunci când angajații trebuie să inoveze soluții noi (62%), să abordeze probleme complexe (55%), să analizeze date (52%).
Pentru ca organizația lor să reușească în următorii trei ani, managerii declară că au nevoie de angajați cu expertiză tehnică în domenii precum inteligența artificială (63%) și analiza de date (60%), precum și de atribute personale precum gândirea creativă (59%) și rezolvarea problemelor (59%). Cu toate acestea, managerii spun că se luptă să găsească noi angajați cu această combinație de abilități tehnice necesare (65%) și atribute personale (60%) – cum ar fi curiozitatea – de care departamentele lor au nevoie pentru a merge mai departe.
Multe organizații riscă să stagneze din cauza incapacității de a dezvolta și de a valorifica curiozitatea
Deși există o recunoaștere din ce în ce mai mare a acestei valori la locul de muncă, numeroase companii trebuie să facă încă progrese în această direcție. Se observă, de altfel, potențialul unui avantaj competitiv clar în rândul acelor organizații care pot folosi în mod eficient puterea curiozității ca set de abilități în rândul angajaților lor. Cu toate acestea, nu toți managerii sunt în mod constant de acord cu valoarea sa inerentă și multe organizații se luptă să o promoveze și să o valorifice în mod eficient în operațiunile lor de zi cu zi.
În timp ce majoritatea managerilor chestionați consideră curiozitatea valoroasă, mulți se confruntă cu provocări în promovarea și încurajarea acestei aptitudini. De fapt, peste 2 manageri din 5 recunosc că nu reușesc să identifice curiozitatea în rândul candidaților (47%) și a subalternilor (42%). Chiar și atunci când managerii sunt echipați pentru a identifica această trăsătură, mulți spun că este o provocare să dezvolte curiozitatea la angajații care nu o au în mod natural (47%) și se luptă să conecteze curiozitatea cu performanța la locul de muncă (47%) și impactul asupra businessului (43%). Aceste constatări evidențiază o deconectare între beneficiile percepute ale curiozității și potențialul organizațiilor de a valorifica această abilitate în rândul angajaților.
O modalitate de a rezolva aceste provocări constă în analizarea practicilor managerilor în organizațiile cu un nivel ridicat al curiozității. Aceștia încurajează adesea curiozitatea în întreaga companie, inclusiv în cadrul trainingurilor (79%), evaluărilor (76%), promovărilor (74%) și criteriilor de angajare (74%). Astfel de manageri folosesc, de asemenea, o varietate de metode pentru a încuraja și mai mult această trăsătură valoroasă în rapoartele lor directe, permițându-le angajaților inclusiv utilizarea timpului de lucru pentru a explora proiecte parsonale și pasiuni (60%), coaching sau mentorat (59%) și aprecierea publică a angajaților care demonstrează curiozitate (69%).
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





