La inceputul anului 1990 a castigat o serie premii la cateva concursuri de arhitectura din Austria. Nu foarte mult, insa indeajuns capital pentru a-si putea deschide biroul de arhitectura. „O parte din acesti bani i-am investit, bineinteles, in completarea cunostintelor mele din domeniu. Asa ca in primul rand a trebuit sa plec in Europa pentru a vizita ceea ce vazusem doar prin reviste. Abia dupa aceea am trecut la punerea pe picioare a propriei mele firme. Oricum, in aceasta am investit destul de putin”, ne-a spus Dorin Stefan. Chiar daca piata nu evolua asa cum multi visau in acele vremuri, primele lucrari nu au intarziat sa apara. Iar acestea au venit, bineinteles, fie de la companiile de stat proaspat privatizate, fie din zona capitalului privat. Nu foarte consistente, insa existau. „Am avut si in perioada aceea lucrari bune din punct de vedere financiar, dar care, in majoritate, au ramas doar la stadiul de proiect. Totusi putine dintre aceste proiecte nu au fost platite”, sustine Dorin Stefan. La inceput acesta a avut mai mult lucrari in domeniul turismului, insa acum piata sa este data mai mult de amenajari de sedii bancare sau spatii pentru birouri. A incercat intr-o vreme sa se orienteze catre segmentul de piata reprezentat de locuintele individuale, insa lucrurile au mers prost. „Nu neaparat banii au fost motivul acestei renuntari, ci relatia destul de complicata pe care o aveam cu clientii. Eu refuz toate proiectele la care nu sunt de acord cu beneficiarul”, ne spune arhitectul. Dupa parerea acestuia, cheia succesului financiar in acest domeniu este continuitatea lucrarilor. Insa aceasta este o conditie necesara, dar nu si suficienta. Degeaba esti un bun arhitect daca nu „ai nas” pentru afaceri. „Cheia este sa te orientezi catre lucrari care vor fi platite si care au sansa sa se si realizeze. Pentru ca aproape 50% din valoarea unui proiect inseamna, de fapt, banii care vin dupa ce constructia propriu-zisa incepe. Acestia vin mai ales din urmarirea de santier”, ne spune Dorin Stefan.
Sursa de venit a unui arhitect sau a unui birou de specialitate este procentajul din valoarea investitiei care este negociat cu cel care doreste constructia. Acesta variaza intre 3-4% pentru lucrarile mari si 9-10% pentru cele mai mici. Exista insa si cazuri in care sunt negociate si procentaje de 15%.
Opera Center a fost cel mai important proiect
In ultimii trei ani, D.S Birou de Arhitectura, la care Dorin Stefan este unic actionar, a avut o cifra de afaceri de aproximativ un milion de dolari. Acum are 15 angajati permanenti si 4 colaboratori la care apeleaza in cazul unor lucrari mai mari. Asta, in conditiile in care a avut un profit net de aproape 200.000 de dolari. „Totusi, din acesti bani a trebuit sa fac mai mereu investitii. A trebuit sa cumpar calculatoare si sa imi reamenajez de mai multe ori sediul”, ne explica arhitectul. Acesta sustine ca cifra sa de afaceri a crescut cu mult in acesti ultimii trei ani, o data cu inceperea lucrarilor la centrul de afaceri Opera Center. „Intotdeauna mi-am dorit lucrari mari. Opera Center a fost primul astfel de proiect. Apoi au mai venit doua sau trei astfel de lucrari, care inlantuite mi-au asigurat o cifra de afaceri mai consistenta. Asta cu toate ca si pana acum trei ani tot din arhitectura am trait, insa lucrurile erau ceva mai complicate. Opera Center acopera in ultimii ani cam 50% din tot ce am castigat. In paralel cu acest proiect am mai avut si alte proiecte importante, dar care s-au oprit in diferite faze. Deci si veniturile din aceste lucrari se opreau la nivelul acestor faze”, a continuat Dorin Stefan. Cu toate astea, beneficiile sale nu au fost, in ultima perioada, foarte mari. Asta si pentru ca a facut o serie de oferte pentru proiecte importante, care presupuneau investitii consistente in studii si machete de urbanism. Unele dintre ele nu
si-au atins scopul, iar altele se vor materializa in urmatorii ani. „Dupa un astfel de an, am trecut din nou, de cateva luni, pe lucrari mai mici”, ne explica arhitectul.
Una dintre dilemele oricarui birou este modul in care imbina latura comerciala cu arhitectura propriu-zisa. Chiar daca Dorin Stefan sustine ca poate refuza din start o comanda care nu este pe gustul sau si in care nu cade la pace cu beneficiarul, nu a refuzat sa se implice in proiectarea unor restaurante McDonalds. „Nu am avut un contract exclusiv cu cei de la McDonalds, dar, atunci cand am inceput aceasta colaborare, am fost al doilea sau al treilea birou agreat de ei. Mi s-a parut incitant sa demonstrez ca se poate face arhitectura si din cel mai comercial lucru”, sustine arhitectul. In total a construit doua McDrive-uri si trei restaurante McDonalds, in diferite locatii. Chiar daca multi ar putea crede ca o data cu aparitia unor contracte mai mari, de genul Opera Center, Dorin Stefan a renuntat la contractele de mai mica anvergura, lucrurile nu au stat asa; o dovedeste faptul ca s-a implicat in amenajarea unor spatii mai mici, de genul barului Twice din centrul Bucurestiului. „Mi s-a parut un proiect interesant si de aceea m-am implicat. Oricum, daca cineva imi cere sa proiectez un chiosc si lucrarea mi se pare interesanta, cu siguranta o voi face”, a incheiat Dorin Stefan.
Cateva dintre proiectele arhitectului Dorin Stefan dupa 1990
1992-1994 Complex de servicii si birouri „Grivco Building”Bucuresti
(executat)
1993-1994 Studiourile de productie audio-video „Tei Toboc” Bucuresti (santier)
1993 Pavilionul Romaniei la Expo 1993 Taejon, Coreea (executat)
1993-1994 Centru de afaceri Piata Victoriei Bucuresti (in proiectare)
Din 1996 proiecte realizate pentru McDonalds Romania: McDrive Otopeni Bucuresti, In-store Bihor Oradea, McDrive Virtutii Bucuresti,
In-store Chisinau (design interior),
In-store Ramnicu Valcea
1998-1999 Imobil de birouri
(18.000 m2 desfasurati) Piata Operei Bucuresti
2001 Amenajare sediu Telemobil
