Creditul de nevoi personale cu ipotecă, folosit în scopuri imobiliare/locative,  a fost produsul cel mai afectat de regulamentul BNR din 2012, întrucât a fost clasificat ca un împrumut de consum şi limitat la maximum 5 ani. Or, cei care au rămas cu casele neterminate sau care doreau să îşi modernizeze locuinţa şi-au văzut spulberate şansele de a se mai califica la un credit de o valoare mai mare pentru scopurile lor locative.
Circa nouă luni a existat în piaţă o variantă de scăpare de la restricţiile regulamentului BNR, şi anume un credit de nevoie personale cu ipotecă de la ING. Acesta era considerat drept credit imobiliar, adică acordabil pe o perioadă mai mare de 5 ani, doar prin simpla declaraţie a clientului, care astfel nu trebuia să justifice în niciun fel modul în care chetuieşte banii în scop locativ. Din toamna lui 2012, însă, la presiunea BNR, ING a început să solicite clienţilor care doreau acest produs să justifice prin facturi costuri de până la 80% din valoarea creditului, iar în prezent s-a ajuns să se ceară facturi şi devize pentru 100% din suma luată prin credit.
Pentru clienţii cu nevoi locative precum finalizarea locuinţei, modernizarea sau extinderea ei, teoretic, după regulamentul BNR, a rămas creditul de investiţii imobiliare, pe care aproape toate băncile îl au în portofoliu. Numai că acesta are o accesibilitate scăzută din cauza fluxului birocratic (trebuie justificat fiecare ban cheltuit în scop locativ), nu din cauza caracteristicilor produsului sau nici măcar din cauza costurilor, spune Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance. „Pentru că cele mai multe lucrări pentru locuinţă sunt făcute total sau parţial în regie proprie, un produs care nu ţine cont de acest lucru este un produs practic nevandabil la acest moment“, explică Bidian.
În perioada recentă, clienţii cu nevoile locative anterior menţionate par să aibă din nou şanse de a lua credite pe perioade mai lungi, fără justificarea costurilor. În piaţă au apărut trei oferte de credite care sunt încadrate ca imobiliare prin simpla declaraţie pe proprie răspundere a clienţilor: de la Millennium, Intesa (lansat în august) şi UniCredit Ţiriac. Cercetând piaţa, Capital a aflat că există un astfel de credit imobiliar fără justificarea cheltuielilor şi de la BCR, doar că valoarea creditului nu poate depăşi 30% din valoarea ipotecii. Vedeţi în tabel structura de costuri pe fiecare ofertă în parte. În cazul produsului Intesa, pe lângă declaraţia pe propia răspundere, este nevoie şi de un deviz de cheltuieli în scop locativ, care însă nu va trebui justificat ulterior. Potrivit lui Bidian, cele trei bănci au cuplat şi acomodat aceste fluxuri la realitate, atât a industriei de construcţii din România, cât şi a specificităţii renovării/finalizării construcţiei din punctul de vedere al beneficiarului. „O schimbare a regulamentului BNR pentru creditele de nevoi personale la forma anterioară, doar pentru moneda naţională, ar produce efecte semnificative în creşterea creditării, pe de o parte, şi în migrarea creditării pe lei pentru produse garantate, pe de altă parte“, spune Bidian.
Credite cu avans zero?
Regulamentul BNR a adus cu sine, în 2012, şi o înăsprire a condiţiilor de avans minim la creditele ipotecare, până la 15% la lei şi la 25% la euro, ceea ce a afectat suplimentar cererea pe acest produs. Pentru cei care nu au în numerar această sumă, Raiffeisen şi BCR acceptă acoperirea avansului cu o altă ipotecă. Reprezentanţii celor două bănci spun că foarte rar au avut cereri în acest sens de la clienţi. Probabil ar fi avut mai multe, numai că mulţi dintre cei de la ghişee nici nu au auzit de asemenea posibilitate.