In cel din urma caz, lucrurile ar trebui sa fie mai simple, in conditiile in care ne-am mai confruntat recent cu istoria unor fluctuatii semnificative de curs. Cu toate acestea, dezbaterile si discutiile lansate in spatiul public tradeaza tot mai mult superficialitatea cu care acest subiect este abordat.

Ca orice alta problema indiferent de natura ei, se cauta stabilirea unei cauze, respectiv a unui vinovat, iar atunci cand se observa o depreciere a leului, toata atentia este orientata catre Banca Nationala a Romaniei. Daca mai apar si acuzatii directe adresate de catre cei care se presupune ca au cunostinta despre acest fapt si despre ce presupune un curs BNR, perceptia devine una de nezdruncinat.

Economia, in intregul sa ansamblu, este destul de complicata, iar piata financiara este un domeniu cu atat mai complex. Se poate presupune ca economia este un tot unitar, pentru a carei bunastare trebuie sa fie depuse eforturi din doua parti, eforturi care au un scop comun si care nu se afla in dezacord.

Institutiile implicate in realizarea acestui obiectiv sunt BNR-ul si Guvernul. In vederea infiintarii unui echilibru cu efecte pozitive pe termen lung, este important ca BNR sa isi indeplineasca sarcinile pe piata monetara si valutara, iar Guvernul sa se ocupe de politica fiscala.

Problema identificata de analistii economici este aceea ca goana politicienilor dupa obtinerea voturilor pune presiune tot mai mare pe Guvern, in scopul de a lua masuri populiste, dar cu efect nefast pentru economia tarii. Majorarile salariilor si a pensiilor sunt cele care domina agenda politica, ceea ce determina pierderi si sacrificii substantiale de dragul unor promisiuni, care in cele din urma ajung sa fie platite tot de cei care se presupune a fi beneficiarii acestor masuri.

Sacrificiile constau in taierea investitiilor (populatia plateste prin privarea de educatie, sanatate sau infrastructura), inflatie (preturi si taxe mai mare pentru populatie) si deprecierea leului (preturi mai ridicate pentru marfurile din import si facturi mai mari pentru serviciile raportate la plata in euro).

De ce deprecierea leului este o consecinta a masurilor economice?

Conform Wall-Street.ro, Romania importa mai mult decat exporta, iar diferenta de valuta trebuie acoperita dintr-o anumita sursa. Aceasta pare a fi reprezentata de fondurile europene sau din investitiile straine care in ultimii ani par a stagna sau creste doar in masura in care firmele necesita noi dotari care sa le asigure supravetuirea.

De asemenea, lipsa banilor pentru plata exceselor determina realizarea unor noi imprumuturi, care au inceput a fi obtinute tot mai greu, in conditiile in care statul roman a dat dovada de lipsa de seriozitate la plata datoriilor si de tratament sfidator fata de finantatori. Cu alte cuvinte, aceste lucruri se traduc prin prima de risc a statului – cu cat investitorii tind sa creasca costul de imprumut pentru Romania din cauza increderii insuficiente, in vederea recuperarii investitiei si a profitului scontat.

Destabilizarile economice sunt generate in cea mai mare parte de politica de guvernamant si numarul mare de legi adoptate in regim de urgenta. Toate acestea sporesc neincrederea finantatorilor straini si determina ca statul raman sa sufere pierderi economice substantiale. Posibilitatea ca deprecierea leului sa se tempereze este dependenta de revenirea Guvernului la o politica fiscala responsabila, care sa implice printre altele: stabilitate fiscala, reducerea cheltuielilor populiste si stimularea investitiilor, acordarea unor salarii pe baze solide si colectarea taxelor de la cei care nu platesc.

Te-ar putea interesa și: