Cum au devenit România ţară-cheie şi Transgaz vedetă în Inițiativa celor 3 Mări?

Deficitul de investiţii în domeniul infrastructurii energetice şi digitale din ţările de după Cortina de Fier poate fi evaluat la 1,15 trilioane de euro (1.150 mld. euro), acesta fiind principalul factor care explică decalajul dintre economiile din centrul şi estul Europei şi cele vestice, se arată într-o prezentare a Iniţativei celor 3 Mări (I3M), grup care reuneşete 12 state din jurul mărilor Baltică, Neagră şi Adriatică.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a scos la lumină această grupare, inspirată de un think-tank american şi finanţată de un fond supervizat tot de o structură financiară americană. Care este rolul României în acest nou posibil pol de influenţă energetică unde aşii par a fi în mâinile Poloniei?

„Iniţiativa celor 3 Mări (I3M) a înceut să joace un rol tot mai important de anul trecut. Ne uităm la proiecte de 3 ani. Proiectele de interconectare au devenit extrem de relevante pentru că iniţativele de până acum au redus doar marginal dependenţa de gazul rusesc”, a spus Cornel Feruţă, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unei conferinţe dedicate subiectului Iniţativei celor 3 Mări (I3M), susţinut de Ambasada Poloniei la Bucureşti şi de grupul de specialişti Expert Forum.

Istoriile celor 12 state au un capitol comun

I3M reuneşte 12 state şi anume Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.

„Istoriile celor 12 state au un capitol comun, Cortina de Fier. În timp ce statele din vestul Europei sunt unite prin drumuri, linii care transportă energia sau conducte de petrol şi gaze, ţările centrale şi est-europene sunt izolate una de cealaltă în termeni de infrastructură modernă, lucru care se simte cel mai acut pe axa nord-sudică”, se arată pe site-ul I3M. Pe acelaşi site se arată că în ciuda apartenenţei la UE, deficitul de investiţii din cele 12 state în infrastructură energetică sau digitălă poate fi evaluat la circa 1,15 trilioane de euro.

„Atenţia asupra acestei disparităţi ne-a fost adusă în 2014 de către un think tank american, Consiliul Atlantic, într-un raport care se numea Reîntregirea Europei. Acesta raport i-a inspirat pe şefii Croaţiei şi pe preşedintele Poloniei să lanseze această iniţativă. I3M este gândită să completeze Uniunea Europeană, nu să concureze cu ea”, se mai arată în prezentarea oficială.

Mai departe, în 2019 a apărut şi un fond de investiţii asociat acestei iniţiative, România jucând un rol cheie. Astfel, în iunie, preşedintii executivi ai băncii poloneze de dezvoltare Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK) şi Băncii de Export – Import a României EximBank au anuntat, la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Ljubljana, înregistrarea oficială a Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări (FI3M) ce se axează pe susţinerea proiectelor din domeniul transporturilor, energiei şi infrastructurii digitale din regiunea celor Trei Mări. Fondul funcţionează potrivit prevederilor legislaţiei din Polonia.

La acel moment, fondul avea un capital de 500 de milioane de euro. Între timp, capitalul s-a dublat, adviserii fondului fiind Amber Infrastructure Group, tot un grup american.

„Fondul a fost creat şi inspirat de I3M, ideea a fost de a crea un vehicul de investiţii pentru regiune. Toată ţările care au fost după Cortina de Fier se confruntă cu lipsa infrastructurii, inclusiv pe zona de energie. Toţi am fost sclavii sistemului energetic rusesc, iar explicaţia este lipsa infrastructurii. Vrem să fim podul care va activa un parteneriat public-privar. Fondul are un capital de un miliard de euro”, a spus Pawel Nierada, prim-vicepreşedinte al băncii poloneze de dezvoltare Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK) şi membru în consiliul de supraveghere al FI3M.

Prin proiectele deja demarate prin FI3M se numără o companie de proiecte solare, dar şi un parteneriat semnat recent chiar cu Transgaz, compania naţională de transport a României. Anunţul a fost făcut luna trecută, la Davos.