În urmă cu o lună, te întrebam dacă ai încercat să iei un credit pentru tine sau afacerea ta. Spuneam atunci că, cel mai probabil, ai fost refuzat. A trecut şi luna februarie. Ai reuşit să iei până la urmă un credit? Foarte puţin probabil, aş răspunde. Statisticile o vor confirma. Totuşi, cum s-a descurcat sistemul bancar cu torentul de lichidităţi din ratele rambursate de clienţi şi majorările de capital? Se pare că, încă o dată, băncile au fost salvate de la viitură de statul român, care absorbit în primele două luni cantităţi record de lichidităţi, de peste două ori mai mari decât era necesar.
Dacă în zona euro, băncile se pregătesc pentru ce este mai rău şi preferă să plaseze în pierdere la Banca Centrală Europeană (BCE) lichidităţile masive acumulate, în România, băncile au găsit în Ministerul Finanţelor (MFP) cel mai preţios client, care să le salveze de plasamentele în pierdere la BNR.

Pentru primele două luni, MFP îşi propusese să atragă din piaţa bancară locală puţin peste 11 miliarde lei şi asta în condiţiile în care scadenţele din această perioadă erau de 7,3 miliarde lei, iar luna ianuarie s-a încheiat cu excedent bugetar. Prin urmare, necesarul de finanţare al statului era de în ianuarie şi februarie undeva pe la 8 miliarde lei. Ce s-a întâmplat totuşi?

În ianuarie, MFP a atras din piaţă o sumă-record, de 10 miliarde lei, în condiţiile în care îşi programase un nivel de 4,5 miliarde lei, iar în februrie a mai absorbit 8,3 miliarde lei, deşi avea în plan circa 4,3 miliarde lei.

Aşadar, faţă de planul din primele două luni, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de peste două ori mai mult – 18,3 miliarde lei, faţă de 8,8 miliarde lei. Raportat la un necesar estimat la circa 8 miliarde lei, MFP a atras cu 120% mai mult.

Evident, că acest torent de lichidităţi a permis Ministerului de Finanţe să negocieze randamente tot mai mici, la ultima licitaţie consemnând chiar cel mai mic randament din istorie, de 5,22% pe an (la o licitaţie pe 6 luni).

Circa 40% din  necesarul de finanţare din 2012, acoperit deja în două luni

Dar haideţi să vedem de ce sumă are nevoie statul român pentru a se finanţa în acest an. Potrivit economiştilor ING, titlurile de stat scadente în acest an însumează 44 miliarde lei. Acestora li se adaugă un deficit bugetar estimat şi agreat cu FMI la 15 miliarde lei. De asemenea, tot în acest an ajung la scadenţă eurobonduri în  valoare de 1,5 miliarde euro. În total vorbim de 59 miliarde lei şi 1,5 miliarde euro sau peste 15 miliarde euro cumulat.

Pe lângă piaţa internă, de unde a atras deja 18,3 miliarde lei (4,2 miliarde euro), MFP a făcut pasul şi pe pieţele externe. Şi nu în Europa, unde pieţele sunt tensionate de ceva vreme, ci peste Ocean. Dacă acum două săptămâni, Finanţele au reuşit să atragă de pe Wall Street 1,5 miliarde dolari, deşi investitorii oferiseră 7 miliarde dolari, ieri, statul a mai luat 750 milioane dolari. Din două ieşiri pe Wall Street, MFP a atras 2,25 miliarde dolari (circa 1,68 miliarde euro).

Prin urmare, bilanţul împrumuturilor MFP pe primele două luni este de circa 5,9 miliarde euro, ceea ce reprezintă 39% din necesarul de finanţare pe întreg anul. Dacă luăm în calcul că două emisiuni de titluri de stat sunt pe şase luni, adică trebuie împrumutate din nou, înseamnă că necesarul de finanţare a fost acoperit în proporţie de 36,7% (5,5 miliarde euro, din peste 15 miliarde euro necesar).

"Participanţii la piaţă pot considera această strategie (de atragere în avans n.r.) potrivită, având în vedere incertitudinile persistente la nivel internaţional, cât şi perspectivele accelerării inflaţiei în a doua parte a anului", a declarat pentru Capital Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank România.