Culisele integrării în Schengen. Cum l-a convins Cătălin Predoiu pe omologul austriac: Am rămas prieteni

Ministrul Cătălin Predoiu a dezvăluit secretele progreselor înregistrate de România în aderarea la Schengen în ultimele luni, explicând cum a convins autoritățile austriece să accepte integrarea completă, inclusiv pe cale terestră. Decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne terestre a fost un pas major, iar România beneficiază acum de această libertate din 1 ianuarie 2025.

Culisele negocierile pentru spațiul Schengen, dezvăluite de Cătălin Predoiu

Ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a relatat cum a reușit să-l convingă pe omologul său austriac, Gerhard Karner, de faptul că România este pregătită să adere nu doar pe cale aeriană și maritimă, ci și pe cale terestră la Spațiul Schengen.

Predoiu a subliniat că, în momentul întâlnirii lor inițiale, Karner a fost „puțin surprins” de abordarea sa, deoarece se aștepta la un alt tip de discuție, mai ales un discurs „punitiv” care să adreseze reproșuri legate de neacceptarea României, în ciuda îndeplinirii tuturor condițiilor pentru aderare.

Însă, pe măsură ce discuțiile au avansat, Karner a devenit mai deschis și a înțeles importanța economică și strategică a aderării complete a României la Schengen. În acest context, Predoiu a reușit să aducă în discuție interesul României de a avea acces integral în spațiul Schengen, iar omologul său a acceptat să exploreze mai departe acest subiect.

„Prima întâlnire cu omologul austriac a fost interesantă, pentru că acolo am schimbat complet regulile jocului împreună şi îmi aduc aminte că ministrul Karner a fost puţin surprins în primă fază, se aştepta la un alt tip de abordare, la o abordare, hai să spunem punitivă, bazată pe reproş, se aştepta la acelaşi discurs legat de faptul că îndeplinim condiţiile şi nu suntem acceptaţi. Am deschis linii de discuţie privind interesele noastre economice, adică în perspectivă am arătat că e important să rezolvăm acest dosar şi în perspectiva economică”, a spus Cătălin Predoiu.

Ședință tensionată în Slovenia

Ministrul român a descris o situație tensionată care a avut loc la Brdo, Slovenia, în cadrul unui forum al miniștrilor de Interne din Europa Centrală și de Est, unde, la o întâlnire trilaterală cu Austria și Bulgaria, s-au discutat posibilitățile de integrare în Schengen.

În acest context, Austria și Bulgaria au avut opinii divergente, iar Karner a sugerat că discuția ar trebui să fie închisă, dar intervenția lui Predoiu a ajutat la detensionarea atmosferei și la reluarea discuțiilor. În final, aceștia au ajuns la un acord privind includerea și a frontierei maritime în pachetul de aderare.

Predoiu a explicat că, în urma acestui moment delicat, a continuat să își exprime propunerile pentru a asigura o integrare completă a României, aducând în discuție importanța acestei decizii pentru țară.

„Deja discutam ideea de air-Schengen, doar pentru frontiera aeriană, a fost un moment tensionat de discuţie între delegaţia austriacă şi delegaţia bulgară şi domnul Karner a spus, la un moment dat, că pe linia asta discuţia nu poate continua şi că ar fi bine să închidem şedinţa şi şă ne vedem de treabă şi cu asta basta.

Şi atunci am intervenit şi, mă rog, am reuşit cumva să aplanăm lucrurile şi să ne reluăm discuţiile şi în final am ajuns la un rezultat.

Şi apoi, imediat după, l-am abordat separat pe domnul Karner şi i-am propus să includem şi frontiera maritimă în pachet, pentru că nu i-a afectat cu absolut nimic, dar psihologic era important să intrăm cu două odată, şi nu doar cu una, să rămânem cu două în afară”, a explicat ministrul pentru Antena 3.

Austria ne-ar fi putut amâna mai departe în 2025

Ministrul român a continuat să sublinieze cum, în primăvara anului 2024, a aflat din surse diplomatice că Austria ar intenționa să accepte România în Schengen abia în 2025.

Imediat după, Predoiu a mers la Viena pentru mai multe runde de negocieri cu Gerhard Karner, în care i-a explicat importanța ca România să încheie acest dosar în anul 2024.

Predoiu a subliniat că i-a oferit toate argumentele necesare pentru a sprijini acest demers, explicând cât de mult înseamnă pentru România să nu mai fie amânată în aderarea la Schengen. După aceste discuții, au ajuns la un acord de principiu în luna septembrie 2024.

Predoiu spune că a rămas prieten cu Gerhard Karner

În ceea ce privește relația personală și diplomatică cu omologul său austriac, Predoiu a adăugat că l-a invitat pe Karner să viziteze România, chiar „cu mașina, să vadă cum e frontiera”, un gest simbolic pentru a întări relațiile de cooperare. Karner, la rândul său, l-a invitat pe Predoiu la Viena.

Predoiu a menționat cu mândrie că au rămas „prieteni” și că, în viitor, își vor continua colaborarea.

„ Am rămas prieteni. Suntem prieteni. (…) Are tot timpul să vină, de acum înainte, mi-a promis că vine, m-a invitat şi el acolo (…) O să-l invit şi cu maşina să vadă frontiera cum e.

Chiar şi dânsul a spus la Consiliul JAI, acum să ne întâlnim şi noi o dată să stăm fără să mai negociem ceva şi să ciocnim un pahar liniştiţi”, a povestit ministrul român.

Începând cu 1 ianuarie 2025, românii pot circula liber în țările din Spațiul Schengen și pe rutele terestre, odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, o decizie adoptată de miniștrii de Interne ai UE în 12 decembrie 2024.

Aceasta înseamnă că, de acum înainte, nu vor mai exista verificări de documente la frontierele interne terestre, iar cozile de mașini la vămile din spațiul Schengen vor dispărea. Totuși, călătorii trebuie să aibă actele de identitate asupra lor, întrucât sunt posibile controale aleatorii ale polițiștilor de frontieră, cel puțin pentru o perioadă de șase luni.

În paralel, România a intrat în Spațiul Schengen aerian și maritim din 31 martie 2024, iar autoritățile și mediul economic din țară au primit cu entuziasm decizia de a extinde libera circulație și pe cale terestră.

În ciuda acestui progres, Germania a anunțat că va prelungi controalele la frontiere și după martie 2025, pentru o perioadă de maximum doi ani, ca urmare a tensiunilor legate de imigrație și de situația electorală din țară.