BNR anunță accentuarea incertitudinilor economice şi geopolitice la nivel mondial
Conform ultimului raport al BNR, se constată o creștere a incertitudinilor economice și geopolitice la nivel mondial. Instituția financiară vorbește despre patru „riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare”. În cazul României, au fost identificate două noi riscuri:
- întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi;
- întârzierea absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare au rămas aceleaşi de la Raportul precedent, dar se observă o intensificare a incertitudinilor economice şi geopolitice la nivel global. Dintre cele patru riscuri sistemice, două sunt evaluate la un nivel sever, iar dintre acestea riscul generat de evoluţiile externe este de aşteptat să capete o relevanţă sporită în perioada următoare.
Pe plan intern, tensionarea echilibrelor macroeconomice este evaluată la un nivel sever, dar relativ constant, inclusiv ca efect al evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, precum şi din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri.
Sunt identificate alte două riscuri sistemice, respectiv: întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi şi, implicit, a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar în creştere”, aflăm din raportul BNR.
Războiul din Fâșia Gaza are un impact economic major
Conform raportului recent al Băncii Naționale a României, se anunță îngrijorări cu privire la amploarea, durata și impactul conflictului din Orientul Mijlociu. Acesta a generat o creștere a incertitudinii. Mai ales în ceea ce privește piața petrolului. Deși până la finalizarea raportului efectele asupra acestei piețe erau considerate relativ limitate.
Această situație apare într-un context în care prețurile petrolului sunt deja ridicate. Totul, din cauza preocupărilor legate de diminuarea producției în cazul celor mai importanți exportatori din cadrul OPEC+. Mai ales Rusia și Arabia Saudită.
Într-un ipotetic scenariu de extindere regională a conflictului din Orientul Mijlociu, Banca Mondială proiectează o posibilă creștere a prețurilor petrolului. Intervalul potențial va fi de 140 până la 157 de dolari pe baril. Acest lucru ar reprezenta o modificare semnificativă față de media estimată la 81 de dolari pe baril pentru anul 2024.
Până în prezent, impactul conflictului asupra piețelor globale de mărfuri a fost restrâns, Cele mai semnificative creșteri de prețuri înregistrate pe piața gazelor naturale europene (+32,2% în perioada 7 – 31 octombrie 2023). Aceste creșteri reflectă în principal un risc geopolitic.
Banca Națională a României subliniază că incertitudinile privind evoluția viitoare a activității economice provin atât din politica fiscală și veniturile viitoare, cu necesitatea consolidării fiscale, cât și din riscurile geopolitice regionale și globale. Ele au fost intensificate de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Situația economică a României potrivit ultimului raport al Băncii Naționale
În primele trei trimestre ale anului 2023, PIB-ul a înregistrat o creștere reală de +1,9%. Cifra a fost comparată cu aceeași perioadă a anului precedent, luând în considerare ajustările sezoniere.
Conform estimărilor Comisiei Europene pentru România, se preconizează o creștere de +2,2% în anul 2023. Aceasta va fi de +3,1% în anul 2024. Aceste cifre sunt ilustrate comparativ cu ratele de creștere estimate între -0,7% și 2% pentru anul 2023 și între 1,4% și 2,7% pentru anul 2024 în Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria.
Potrivit sursei menționate, se constată o încetinire a creditării bancare în sectorul privat. În detaliu, creditarea companiilor nefinanciare a înregistrat o creștere, dar la un ritm mai moderat. (+7,8% în septembrie 2023, în comparație cu avansul semnificativ de 25% înregistrat în aceeași lună a anului 2022.)
Această schimbare a avut loc ca rezultat al încetinirii ritmului de creștere a creditării în valută, în contextul reducerii diferențialei de rată a dobânzii dintre creditele denominate în lei și cele în euro. Această diferență a scăzut de la un maxim de 6,9 puncte procentuale în octombrie 2022 la 2,2 puncte procentuale în septembrie 2023.
În ceea ce privește segmentul populației, se constată că stocul de credite a rămas în mare măsură stabil în luna septembrie 2023. În privința structurii creditorilor, se remarcă o creștere semnificativă a creditelor noi de consum acordate populației de către instituțiile financiare non-bancare (IFN), înregistrând un avans de 27% în septembrie 2023, luând în considerare suma fluxurilor din ultimele 12 luni.
Dinamica ratei de rambursare a creditelor
Rata de rambursare a creditelor la nivel de companii s-a menținut la 4% în septembrie, deși, în iulie 2023 a înregistrat cel mai mic nivel.
În ceea ce privește populația, Banca Națională a României (BNR) constată o continuare a tendinței de deteriorare a capacității de plată.
Rata de neperformanță a înregistrat o creștere marginală în perioada dintre ultimul raport și septembrie 2023, atingând 3,3%. În analiza structurii, se remarcă o tendință distinctă în ceea ce privește creditele de consum garantate cu ipoteci, cu o rată a creditelor neperformante (NPL) de 12,5%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2022. Acest segment este urmat de creditele de consum negarantate, care prezintă o rată NPL de 5,6%.
Pe piața imobiliară rezidențială, s-a observat o continuare a contractării activității, iar previziunile indică menținerea acestei direcții.
În intervalul de timp de la începutul anului, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o scădere, iar tranzacțiile au înregistrat un declin. Cu toate acestea, prețul bunurilor imobiliare rezidențiale a rămas relativ stabil în luna iunie 2023 în comparație cu aceeași perioadă din 2022.
Cheltuielile înalte de construcție, cu repercusiuni asupra costurilor locuințelor noi, alături de dobânzile ridicate, continuă să exercite presiune asupra accesului la finanțare. Se observă o diminuare semnificativă a volumului de credite ipotecare noi acordate, cu o scădere de 36% în septembrie 2023 față de aceeași lună a anului precedent, luând în considerare fluxul cumulat pe o perioadă de 12 luni.
