Crin Antonescu: România este un stat laic și trebuie să rămână așa. Președintele are datoria să apere drepturile tuturor, inclusiv ale ateilor

Crin Antonescu, candidatul coaliţiei de guvernare la alegerile prezidenţiale, a declarat într-un podcast realizat de Cornel Dărvăşan că România nu ar trebui să devină un stat religios, subliniind că țara este și trebuie să rămână un stat laic.

El a respins ideea transformării României într-un stat bisericesc sau, cu atât mai puţin, într-unul teocratic, menționând că, în cazul în care ar exista o astfel de tendință, ar interveni pentru a o stopa.

În cadrul aceleiași discuții, Antonescu a atras atenţia că rolul unui preşedinte este să protejeze drepturile tuturor cetăţenilor, inclusiv ale celor care aleg să fie atei.

A afirmat că nu consideră misiunea unui lider politic convingerea celor fără credință religioasă să creadă în ceva spiritual, această responsabilitate revenind bisericilor.

„Eu nu predic în discursul public valori creştine, eu subliniez în discursul public faptul că fundamentul istoric al poporului român este tradiţia creştină, că fundamentul moralei publice este de natură creştină şi spun despre mine că sunt un creştin.

Aici mă opresc, adăugând încă un lucru: că trebuie să fim foarte atenţi ca legislaţia să rezolve două lucruri, care nu sunt deloc contradictorii – libertatea de credinţă. Adică eu, ca preşedinte, va trebui să apăr drepturile tuturor, inclusiv ale ateilor, nu doar ale celor care sunt de aceeaşi religie cu mine sau celor de altă confesiune.

Chiar şi dreptul celor care fac alegerea de a fi atei. Nu e misiunea mea, ca lider politic, să-i conving pe atei că există altceva ce le-ar putea scăpa. Asta e misiunea bisericilor”, a declarat Crin Antonescu.

Antonescu promite respect chiar şi pentru cei care nu au credinţe religioase

El a explicat că, deși nu promovează explicit în discursul public valorile creştine, susține că tradiția creștină reprezintă fundamentul istoric al poporului român, precum și baza moralei publice.

În ceea ce îl privește, se declară creștin, dar consideră esențial ca legislația să asigure libertatea de credinţă, fără a favoriza nicio confesiune.

Antonescu a adăugat că, în calitate de președinte, ar dori să mențină un dialog deschis cu întreaga societate civilă, inclusiv cu liderii comunităţilor religioase, exprimând respect față de toate credințele, dar și față de cei care nu aderă la nicio religie.

„În niciun caz nu cred, iar, dacă va fi cazul, voi stăvili acest lucru, că România poate deveni un stat bisericesc şi cu atât mai puţin un stat teocratic. România este un stat laic.

Aşa cum minorităţile etnice aduc plus valoare de orice fel, la fel, confesiunile, altele decât cea ortodoxă, sunt la fel, bogăţii, mai multe flori sădite-n grădină.

Ca preşedinte, eu voi dori să am un dialog, aşa cum voi dori să am cu întreaga societate civilă, cu liderii comunităţilor religioase.

În ceea ce mă priveşte, niciun fel de supralicitare a vreunei credinţe religioase, respect pentru toate, libertate pentru toate, chiar şi pentru cei care nu au credinţe religioase, care sunt sceptici sau atei sau cum vor să-şi spună”, a completat Antonescu.

Referințele la Dumnezeu și la Biblie în SUA, Europa de Vest și Europa de Est

Comentând diferențele dintre contextul românesc și cel occidental, candidatul a remarcat că, în timp ce în America politicienii au inclus frecvent în discursurile lor referințe la Dumnezeu și Biblie, acest tip de mesaj a devenit tot mai rar în Vest.

În schimb, Crin Antonescu a observat că în Estul Europei, în special în Polonia, acest tip de discurs rămâne prezent.

În România, oamenii par să redescopere valorile tradiționale ca un sprijin important într-o societate aflată în fața unor provocări precum consumul de droguri, criminalitatea sau violenţa domestică.

„Interesant este că ele vin totuşi pe la ţările din Est, de la polonezi mai întâi, sigur şi acum.

La noi e mai bine, pentru că oamenii sunt într-o perioadă în care par a redescoperi că acestea sunt lucrurile care ne ţin, pe care putem conta mai mult chiar decât pe aliaţii politici, strategici şi aşa mai departe.

Şi cred deci că, cu cât avem mai mult de luptat împotriva a tot felul de fenomene, de pildă, nenorocirea drogurilor, criminalitatea sau violenţa domestică, lucruri de-a dreptul ruşinoase, dar încă prezente în societatea noastră, cu atât mai mult recursul la valori creştine, la valori morale, este de dorit”, a încheiat candidatul coaliției guvernamentale la alegerile prezidențiale.