Deşi noul regulament al BNR îşi propune o echilibrare a creditării în moneda naţională cu cea în valută, populaţia a continuat să prefere valuta pentru a se împrumuta, în vreme ce firmele, care intuiesc mai bine tendinţa pieţei, au apelat ceva mai mult la credite în lei.
În ceea ce priveşte creditarea în lei, aceasta aproape că a stagnat, avansând doar cu 0,05%, până la 80,71 miliarde lei. Împrumuturile în lei contractate de firme, al căror sold a urcat cu 0,52%, până la 45,25 miliarde lei, au compensat practic contracţia creditării în lei către populaţie, cu 0,54%, până la 35,46 miliarde lei.
Chiar dacă în echivalent lei creditarea în valută arată scădere, cu 0,3%, până la 140,3 miliarde lei, aceasta este rezultatul coborârii cursului euro cu 0,66%, până la 4,3243 lei, de la 4,3533 lei la sfârşitul lui septembrie. În realitate, creditarea în valută a consemnat un avans de 0,36%, până la un echivalent de 32,45 miliarde euro.
Soldul creditării în valută a avansat şi pe partea populaţiei şi pe partea companiilor, cu 0,47%, respectiv cu 0,25%. Astfel, totalul împrumuturilor în valută acordate populaţiei a ajuns la 15,88 miliarde euro (68,66 miliarde lei), în vreme ce soldul creditelor în valută către firme a urcat la 16,57 miliarde euro (71,66 miliarde lei).
Privind pe primele zece luni din acest an, creditarea în valută a avansat cu circa 2 miliarde euro, din care 0,6 miliarde euro pe partea populaţiei şi 1,3 miliarde euro pe parte firmelor. În acelaşi timp, creditarea în lei a urcat cu 3,7 miliarde lei, prin contractarea cu 0,5 miliarde lei pe partea populaţiei şi avansul cu 4,2 miliarde lei pe partea companiilor.
În perioada ianuarie-octombrie din acest an, creditarea în valută a câştigat 8 bătălii din 10 cu cea în monedă naţională şi rămâne de văzut dacă raportul se va îmbunătăţi în favoarea leului după intrarea în vigoare noului regulament al BNR.