Prețul petrolului a intrat pe o curbă descendentă majoră în ultimele luni, o direcție contrară tendințelor din ultimii ani. Pe de o parte, resursele de țiței sunt tot mai puține și se apelează la forme mai puțin tradiționale de extracție, pe de altă parte, cererea a crescut pe fondul majorării economice a statelor emergente. Chiar dacă nu mai vorbim de creșterea cererii la nivel global, ci mai degrabă de o stagnare, prețul țițeiului nu are motive să scadă atât de mult și atât de repede. Dacă luăm în calcul o acțiune politică concertată între SUA și Arabia Saudită, cu scopul de a „pedepsi“ țări precum Rusia și Iran, atunci avem o motivație pentru un termen destul de scurt. Adică, ar însemna că într-un an prețul va reveni la „normal“, undeva în jurul a 100 de dolari pe baril.

Citiți și Prețul petrolului, între jocul pieţei și drama Rusiei

Într-un fel sau altul, acesta este motivul pentru care nu se panichează prea multă lume din cauza ieftinirii petrolului. Pentru că se așteaptă ca perioada de reducere să nu dureze prea mult. Rusia pierde sute de miliarde de dolari (după cum puteți citi în pagina 8) și se speră la o relaxare a politicii externe dusă de Putin. Deocamdată, asistăm doar la amânări ale investițiilor companiilor mari petroliere, care intră în expectativă pe perioadă nelimitată. Dar dacă prețul va rămâne jos mai mult timp (până în 2016, spre exemplu), vom asista la acțiuni mult mai importante ale acestora. Situația este valabilă și pentru companiile de profil din România, însă cu diferențe ce țin de caracteristicile pieței locale.

Reviziuiri ale investițiilor

România nu este Rusia, Venezuela, Iran și nici măcar Norvegia ori vreo compania de rang mondial în industria petrolieră, ca să ajungă la pierderi de zeci și sute de miliarde de euro din cauza prețului la petrol. Dimpotrivă, având în vedere nivelul redus de dezvoltare economică, un petrol ieftin ne ajută. Inclusiv la încasările bugetului de stat; chiar dacă valoarea taxelor și accizelor este mai mică pe litru în cazul unui preț mai mic, volumul în creștere poate aduce încasări finale mai mari.

Efectele negative vor fi însă suportate de companiile din industrie, în principal OMV Petrom, Rompetrol și Lukoil. Putem lăsa deoparte Lukoil, compania având alte dificultăți în prezent, de natură fiscală, ce se lasă cu popriri de la ANAF și cu amenințări ale companiei de închidere a tuturor operațiunilor din țara noastră. Austriecii și kazahii însă sunt influențați direct de prețul internațional al petrolului.

„În condițiile scăderii recente a prețurilor la țiței, am început un proces de revizuire a proiectelor noastre de investiții. Acestea vor fi anunțate pe 19 februarie 2015, odată cu rezultatele financiare ale Grupului pentru trimestrul al patrulea și cele preliminare pentru anul 2014“, spune Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, în comunicatul referitor la rezultatele financiare aferente trimestrului al treilea al anului. Oficialii companiilor nu fac alte declarații, fiind limitați și de prezența pe Bursa de Valori, dar și pentru că se află în aceeași expectativă ca și giganții internaționali.

Prețul la pompă rămâne mare

Petrom și Rompetrol sunt, totuși, protejate într-o oarecare măsură de turbulențele internaționale. Activitatea este integrată pe întregul lanț de producție și distribuție, adică de la extracție până la vânzarea la pompă. Petrom exploatează resursele românești (în principal), iar Rompetrol primește țițeiul de la compania mamă din Kazahstan. Cum costurile pot fi controlate pe întreg lanțul de activitate, pericolul de pierderi majore este exclus. Desigur, prețul la pompă este influențat de cotația internațională (pe baza căruia se face calculul), dar nici în acest caz nu asistăm la reduceri corelate perfect.

Cotația țițeiului a explodat prima oară în 2008, în plină criză financiară, depășind 100 de dolari pe baril. În același timp, s-a scumpit destul de mult și combustibilul la pompă, ajungând la aproximativ 1,2 euro (motorina peste, benzina sub), adică 4,3 – 4,4 lei la cursul de atunci. În 2009, când euro a depășit 4 lei și s-a apropiat de 4,3 lei (nivel la care îl avem și acum), iar barilul de petrol coborâse sub 60 de dolari, un litru de benzină era 0,65 euro, iar cel de motorină 0,8 euro. Practic, benzina costa circa 2,85 lei pe litru, iar motorina 3,2 lei. Prețul la pompă a urcat la un euro abia în 2010, când barilul era deja peste 80 de dolari, valoare la care nu s-a mai întors până acum.

În prezent, prețul la pompă este dublu față de minimele din 2009 (1,25 euro pentru benzină), deși prețul petrolului s-a apropiat de cotația de atunci. Desigur, între timp am asistat la mai multe majorări de taxe și accize, însă ponderea acestora în preț nu depășește 50%. Dacă prețul petrolului va continua să scadă (până la circa 60 de dolari), vom asista și la ceva scăderi ale combustibililor de la noi, dar în niciun caz de anvergura celor din statele dezvoltate. Cu alte cuvinte, rezultatele financiare ale companiilor de la noi nu vor fi influențate foarte mult de cotațiile internaționale. Oricum, Petrom are venituri și profit în scădere în acest an (dinaintea scăderilor masive ale țițeiului), iar Rompetrol se luptă în continuare cu pierderile nete.

Influența va fi mult mai puternică în cazul noilor investiții. Dacă prețul nu va mai fi rentabil, toate investițiile neîncheiate sunt în pericol de a fi stopate, iar cele mai importante sunt cele off-shore. Desigur, nu există intenții oficiale în acest sens, dimpotrivă, cei de la OMV au declarat că vor continua și explorările din zona Arctică. Petrom a anunțat că va investi circa 30 milioane euro în redezvoltarea zăcământului de la Tazlău, în timp ce va închide 30 de exploatări care au un aport marginal la totalul producției.

Riscuri, însă, există, iar aici va conta și ce va face statul român. Majorarea redevențelor a fost amânată pentru anul viitor, dar nu se știe dacă va fi de ajuns. Marea Britanie a anunțat deja o reducere de taxe pentru companiile petroliere, care va fi în vigoare de la începutul anului viitor, pentru a ajuta industria petrolieră. Deocamdată, la noi influența se vede doar la bursă, unde cotația Petrom a pierdut peste 13% în ultimele trei luni, iar cea a  Rompetrol Rafinare s-a diminuat cu circa 10% în aceeași perioadă.

 

 În condițiile scăderii recente a prețurilor la țiței, am început un proces de revizuire a proiectelor noastre de investiții, pe care le vom anunța anul viitor.
Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom