leu, dupa 15 ani de raportare la valutele straine, intr-un moment in care Guvernul si FMI se lupta pentru a ajunge la un numitor comun in ceea ce priveste reducerea consumului intern bazat pe importuri.Conform unui comunicat INS, in ianuarie 2005 salariul mediu net pe economie a crescut cu 5,2% fata de decembrie, pana la 7,2 milioane de lei (189 euro), in timp ce salariul mediu brut a scazut cu 2,2% fata de ultima luna a anului trecut, ajungand la 9,5 milioane lei (249 euro).Daca majoritatea firmelor a platit proprii angajati pana de curand in lei, insa au calculat euro sau dolari, o data cu aprecierea accentuata a monedei nationale angajatorii s-au vazut obligati sa anexeze salariile la un curs artificial, dar stabil, al monedei de referinta.Multe firme au negociat salariile direct in lei, cum este cazul uzinei Renault – Dacia, unde indexarile au loc periodic in functie de valoarea oficiala a inflatiei, sau abia au inceput sa faca acest lucru din ianuarie 2005.„De la inceputul anului, salariile la Mittal Steel Galati sunt negociate in functie de leu“, a declarat pentru Capital Harak Banthia, Director Financiar Mittal Steel Romania.„Am aplicat la inceputul anului o majorare a salariilor in urma performantelor obtinute anul trecut. Mai mult, salariile sunt inscrise in cartile de munca in lei. Aprecierea leului devine si avantajul angajatului“, spune Brent Valmar, presedinte Porsche Romania.Introducerea cotei unice rezulta in marirea salariala, care duce la randul ei la o crestere a cererii interne, prin urmare a consumului intern de produse de import si a deficitelor externe, cel putin pur teoretic, sustine analistul financiar Daniel Daianu.„Diferendul dintre Guvern si FMI in ceea ce priveste introducerea unui TVA mai mare rezida in faptul ca FMI considera masura cu efecte mai largi, intru cat ea se aplica global. Insa nici una din masurile avute in vedere in momentul de fata nu pot schimba pe termen scurt efectele cotei unice de impozitare“, spune Daianu.Cresterile salariale nu sunt insa atat de periculoase in ceea ce priveste efectele asupra preturilor de consum, ci mai degraba in ceea ce priveste crearea de dezechilibre pentru balanta de plati. „Daca pe de o parte relaxarea regimului fiscal de la inceputul anului a adus deja un surplus de disponibilitati pentru forta de munca angajata, este de asteptat ca acelasi regim de relaxare fiscala (acceptand ca nu a fost un regim total, intru cat aria impozitelor pe asigurari sociale nu a fost afectata) sa genereze un surplus de venituri bugetare“, considera analistul financiar Florian Libocor. O crestere a consumului nu are, insa, neaparat, efecte negative. „Cresterea consumului intern nu e o problema atat de mare daca asta ar presupune finantarea productiei autohtone. Disponibilul de venituri trebuie atras catre producatorii interni“, comenteaza Libocor. In ceea ce priveste cresterea salariala din ianuarie, ea nu reprezinta un model repetitiv. Cresterea salariala de peste 5% din ianuarie este datorata faptului ca firmele au indexat salariile pentru anul in curs cu respectarea coeficientului de inflatie pe 2004, iar in decembrie angajatii au beneficiat si de prime si sporuri salariale de vechime, spune INS.

In 2004 a crescut consumul, iar in 2005… salariile

In anul 2004, volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert cu amanuntul s-a situat cu 17,6% peste nivelul inregistrat in anul 2003, cresteri mari obtinandu-se atat la vanzarile de marfuri nealimentare (+22,5%), cat si la vanzarile de marfuri alimentare (+11,2%). Consumul final total a inregistrat o crestere cu 10,3% in anul 2004, comparativ cu anul 2003, iar formarea bruta de capital fix s-a majorat cu 10,1 procente. Angajatii din sectoarele bugetare au primit cele mai mari indexari in ianuarie 2005, sectorul educatiei primind in plus 52,4%. Urmeaza salariatii din administratia publica, care au beneficiat de un plus de 40,8%, si din domeniul sanitar, care au primit 33% mai mult. Cu un salariu mediu net de 13,8 milioane lei (360 de euro), angajatii din administratia publica au ajuns sa fie cei mai bine platiti dupa cei din sectorul financiar-bancar – cu circa 18,5 mil. lei (490 de euro) si cei din industria tutunului – cu 14,6 mil. lei (380 de euro).

Urmari

In numarul 5 din 3 februarie, articolul „Securizarea granitelor si autostrazile vor costa mai putin“ dezvaluia ca noul guvern de la Bucuresti are de gand sa mentina contractele controversate cu Bechtel, EADS si Vinci in schimbul renegocierii preturilor pentru securizarea granitelor, respectiv constructia autostrazilor Brasov – Bors si Predeal – Comarnic. Cu ocazia inaugurarii sediului EADS din Romania, pe 9 martie, Markus Hellenthal, vice-presedinte in cadrul concernului, a recunoscut ca are loc „o reanalizare a proiectului“, insa a tinut sa precizeze ca pretul oferit a fost unul realist. In aceeasi zi, a fost publicat un raport realizat de compania de consultanta Hyder Consulting Ltd., finantat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), conform caruia pretul pentru constructia autostrazii Transilvania este unul „corect“.Nr. 49, decembrie 2004, „Avantul economiilor estice este periculos“Institutul National de Statistica (INS) a confirmat, saptamana trecuta, informatiile oferite in materialul nostru: in 2004, cresterea economica a venit, in principal, din agricultura si consum. Romania nu a reusit sa faca performanta pe baze sanatoase, avantul economic inregistrat anul trecut fiind pur conjunctural.Astfel, potrivit unui comunicat al INS, economia romaneasca a crescut anul trecut cu 8,3%. Datele INS indica sectorul agricol pe prima pozitie in functie de dinamica valorii adaugate brute, cu 22% peste nivelul realizat in 2003, in vreme ce impulsul consumului final a fost cu 10,4% mai mare decat cel din 2003. Cresterea economica a mai avut ca suport si activitatea de constructii, unde cresterea a fost cu 9% mai mare decat in urma cu doi ani.Capital nr, 48 din 18 noiembrie 2004, articolul „Aderarea va stoarce vinul romanesc“. Vorbeam atunci ca integrarea in piata unica europeana presupune cresterea concurentei pentru buzunarul consumatorului roman. Pentru a rezista competitiei, unele firme cumpara active de la stat. Recent, Vincon a cumparat o suprafata de 556 de hectare de vie, cele doua sedii ale fermelor viticole, atelierul mecanic si o parte a cladirii in care se afla sediul central al societatii Vidisamp Husi, achitand aproximativ 30 de miliarde de lei. Noul proprietar al SC Vidsamp SA Husi intentioneaza sa creasca productia de struguri, iar in urmatorii doi ani plantatiile de vie cumparate sa produca la capacitatea maxima.De asemenea, Vincon SA vrea sa infiinteze la Husi, in 2007, un nou combinat de vinificatie.