Potrivit ambasadorului, este nevoie şi de cooperarea între oraşe, precum şi de gândire strategică şi investiţie financiară.
Oraşul inteligent necesită digitalizare, a subliniat Marjut Akol, care a spus că scopul este construirea de oraşe „sănătoase, funcţionale şi sigure”, care să furnizeze cetăţenilor transport, soluţii energetice care sunt mai prietenoase cu mediul şi, în acelaşi timp, integrate cu tehnologia modernizată, precum internet 5G.
Se dorește reducerea emisiilor din trafic cu 69%
Ea a precizat municipalitatea din Helsinki îşi propune să reducă emisiile din trafic cu 69% până în 2035 şi are un plan ambiţios pentru a face ca rezidenţii să nu aibă nevoie de maşină proprie.
Capitala Finlandei a îmbunătăţit condiţiile pentru ciclism, a introdus noi opţiuni de mobilitate, precum scooterele şi bicicletele electrice, iar de la anul autobuzele din oraş vor fi complet electrice, a arătat ambasadorul.
Helsinki promovează implementarea de măsuri de eficienţă energetică, a menţionat Marjut Akola, care a adăugat că Bucureştiul are „o problemă foarte critică” la acest capitol.
Ea a mai spus că în Finlanda cetăţenii sunt încurajaţi să participe activ în dezvoltarea de platforme orăşeneşti şi servicii mai sustenabile, întrucât ei sunt cei care le folosesc.
Ambasadorul a evidenţiat că oraşele inteligente folosesc oportunităţile oferite de companii.
„E o oportunitate să produci modele de business, tehnologii verzi şi tot felul de diferite inovaţii. (…) În Finlanda, oraşe precum Helsinki oferă platforme pentru companii, unde acestea pot testa noi soluţii în mediu real”, a afirmat Marjut Akola.
Finlanda va schimba păreri cu România
Finlanda este gata să schimbe păreri cu România în domeniul dezvoltării oraşelor inteligente, a transmis ea.
La rândul său, ambasadorul Estoniei în România, Ingrid Kressel Vinciguerra, a explicat că un oraş smart e o municipalitate care foloseşte informaţia şi tehnologia comunicaţiilor pentru a creşte eficienţa operaţională, pentru a împărtăşi informaţie cu publicul şi pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor şi a spori bunăstarea.
Ea a spus că Estonia implementează soluţii de digitalizare de 20 de ani şi este dornică să-şi împărtăşească experienţa.
Potrivit ambasadorului, în prezent, în Estonia serviciile publice guvernamentale sunt în proporţie de 99% online.
„Când am început să ne construim sistemul a fost important să avem cartea de identitate electronică”, a precizat Ingrid Kressel Vinciguerra.
În capitala Estoniei, Tallinn, sunt circa 600 de servicii digitale, totul se poate face online, fără hârtii, a indicat ea.
Ambasadorul Estoniei la Bucureşti a evidenţiat şi importanţa parteneriatului public-privat, menţionând că la Tallinn sunt 29 de instituţii de învăţământ superior, iar multe dintre acestea au fost realizate în cooperare cu universităţi şi companii private.
