Constantin Enceanu, în lacrimi după moartea lui Petrică Mîțu Stoian: „Îmi este dor de evenimentele unde cântam împreună”

Deși au trecut luni de zile de când Petrică Mîțu Stoian s-a stins din viață, Constantin Enceanu încă nu se poate obișnui cu ideea că dragul său amic și coleg de scenă nu mai este printre noi. Cel mai bine explică ce este în sufletul său piesa pe care a compus-o în memoria lui Petrică Mîțu Stoian: „Petre al nostru nu mai cântă”.

Constantin Enceanu a mărturisit că nu trece zi în care să nu se gândească la omul care i-a fost prieten de peste 14 ani. Amiciția lor a fost îndulcită de glumele lui Petrică Mîțu Stoina și de discuții pe care le purtau ore în șir la telefon.

„Îmi este dor de evenimentele unde cântam împreună, de glumele pe care le făceam la filmări și de telefoanele în care dezbăteam tot felul de subiecte și puneam țara la cale. Nici acum nu-mi vine să cred că nu mai este. Ar fi făcut 62 de ani, ar fi fost încă tânăr”, a mărturisit el.

Ziua de naștere a lui Petrică Mîțu Stoian era zi de sărbătoare: „Ne răsfăța cu tot felul de preparate”

Petrică Mîțu Stoian i-a fost prieten în adevăratul sens al cuvântului. Regretatul artist de muzică populară îi făcea adesea cadouri de suflet lui Constatin Enceanu, îi dădea sfaturi bune și chiar s-a implicat, la un moment dat, în amenajarea restaurantului pe care Constantin Enceanu îl deține la Filiași.

„La ultima aniversare i-am luat o geacă de piele drept cadou de ziua lui. De fiecare dată făceam petreceri la el acasă, dar nu sâmbătă sau duminică pentru că aveam evenimente. Invita câțiva prieteni apropiați și ne răsfăța cu tot felul de preparate, făcute chiar de el.  Îi plăcea să gătească și se lăuda cu ce făcea. Ultima oară ne-a făcut supă de pasăre de curte, cu tăieței făcuți de el și friptură la cuptor cu tot felul de mirodenii”, își amintește cu drag Constantin Enceanu.

„De câte ori stau pe malul lacului la Zanzibar (restaurantul pe care îl deține în Filiași, n. red.), văd nuferii ce i-am primit cadou din partea lui. La început au fost trei fire și acum s-au înmulțit foarte mult. Cât vor fi acei nuferi pe lac o sa-mi aduc aminte de acest frumos cadou de la Petre.

Eu nu m-am gândit la acest lucru, nu mă gândeam să pun nuferi pe lac, dar el, ca un prieten adevărat, a încercat să aducă ceva frumos și deosebit pentru locație. Avea adeseori grijă să ne ajute pe noi toți cei care i-am fost apropiați, avea idei grozave și ne surprindea cu inspirația și bunul lui gust”, a explicat Constantin Enceanu, în cadrul unui interviu oferit pentru FANATIK.