Constantin Enceanu ascunde o dramă imensă în spate. Deși este unul dintre cei mai de succes cântăreți din folclorul românesc, acesta a avut de depășit momente destul de dureroase.

A ținut enorm la părinții săi, despre care spune că au fost niște oameni foarte muncitori și care i-au oferit toată susținerea de care a avut nevoie în toată activitatea sa.

Deși au trecut ani de zile de când și-a pierdut familia, Constantin Enceanu încă nu poate să vorbească fără lacrimi în ochi despre cei care i-au dat viață. Cântărețul spune că și-ar fi dorit enorm ca părinții săi să mai trăiască și acum și să se bucure de faptul că munca lor nu a fost în zadar, având în vedere evoluția sa.

Drama trăită de Constantin Enceanu

„Îmi e foarte greu să vorbesc despre părinții mei pentru că trebuie să vorbesc la trecut, mă face să lăcrimez, am avut niște părinți extrordinari și buncii au fost niște oameni deosebiți.

Au fost niște oameni care ușor s-au adaptat vremurilor respective, au vrut din mine să iasă un om cu care să se mândrească și mi-aș fi dorit să trăiască și în zielele noastre și și-ar fi dat seama că munca lor nu a fost în zadar”, a spus Constantin Enceanu la Antena Stars.

Cel mai dificil moment din viața cântărețului a fost momentul în care și-a pierdut mama. Constantin Enceanu avea atunci doar 28 de ani, iar mama sa doar 49 de ani.

Aceasta a suferit de o boală extrem de gravă, iar în final a pierdut lupta cu aceasta. Deși a primit diagnosticul crunt din partea medicilor, mama cântărețului a continuat să muncească până în ultimul moment.

Mama lui Constantin Enceanu a murit la 49 de ani

Nu avea un regim alimentar strict și chiar și după diagnosticul primit a continuat să fie o persoană plină de viață. Cântărețul susține că la momentul în care s-a petrecut tragedia încă nu conștientiza ce avea să se întâmple, însă ulterior s-a confruntat chiar și cu insomnii când a realizat ce are de făcut mai departe.

„Avem 28 de ani când a murit mama mea. A și muncit, a muncit chiar și după ce s-a îmbolnăvit, se simțea în putere și n-a avut grijă să țină un regim alimentar, se ducea cu caii la câmp, venea cu căruța, era o femeie foarte ambițioasă și plină de viață.

În momentul în care am pierdut-o pe mama poate pe moment n-am conștientizat ce se va întâmpla cu casa părintească, dar ulterior gândul că va veni odată și odată vremea când va trebui să pun lacătul de la poarta părintească mă presa foarte des, erau nopți când aveam și insomnii.”, a mai spus Constantin Enceanu.