Coface a menţinut în ianuarie ratingul României la categoria “B”, după ce acesta a fost redus, de la “A4 minus”, în luna aprilie a anului trecut, când grupul a acordat perspective negative pentru 47 de state, pe fondul accentuării crizei economice globale.

Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, cu rating “B” mai sunt Bulgaria şi Turcia, potrivit datelor Coface.

Directroul general al Coface pentru România, Bulgaria şi Slovacia, Cristian Ionescu, estima, în luna septembrie e anului trecut, că ratingul României va fi menţinut la categoria “B”, probabil până în ultimul trimestru al acestui an, sau primul trimestru din 2011, câd situaţia companiilor româneşti şi-ar putea reveni.

În România, solvabilitatea companiilor, este puternic afectată de scăderea consumului, de deteriorarea macroeconomică şi creşterea costurilor de finanţare. Soldul creditelor neperformante se află în continuă creştere, astfel încât profitabilitatea bancară se va menţine sub presiune, pe fondul scăderii creditării, estimează compania Coface.

Măsurile populiste, pe lista punctelor slabe

Printre punctele slabe ale României se numără politicile guvernamentale prociclice, cu tendinţe populiste, care pun presiune pe cheltuielile publice, dependenţa crescută de fluxuri de capital străine, un deficit de cont curent ridicat, existând atfel un risc mare de neîndeplinire a ţintelor stabilite prin acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Principalul risc pentru România în acest an îl reprezintă nerespectarea angajamentelor cu FMI, urmat de instabilitatea politică şi progranmele guvernamentale deficitare, politicile economice şi fiscale incoerente, dar şi creşterea şomajului şi menţinerea creditării la un nivel restrictiv.

Pe de altă parte, România are ca avantaje o piaţă domestică relativ mare, unde forţa de muncă înregistrează, încă, un cost scăzut şi o competitivitate ridicată, dar şi un grad redus de îndatorare a sectorului public, de 21% din PIB.

Stabilitatea economică depinde de performanţa guvernului

Printre punctele forte se mai numără suportul FMI pentru acoperirea deficitului de cont curent, o rezervă valutară importantă, de 28,3 miliarde euro la sfârşitul anului trecut, precum şi un nivel ridicat de refinanţare externă a băncilor.

“În 2010, stabilitatea macroeconomică va continua să fie dependentă de performanţa guvernamentală şi de capacitatea acestuia de a respecta acordurile cu structurile internaţionale. Odată cu aprobarea bugetului, se aşteaptă disbursarea tranşelor trei şi patru din acordul cu FMI, această injecţie de lichidităţi asigurând, pe termen scurt, stabilitate financiară pe piaţa internă şi protejând moneda naţională”, a declarat, miercuri, Ionescu.

El a reiterat că economia românească ar putea înregistra în acest an o creştere de 1%, având ca principale motoare de creştere pe termen scurt exportul şi producţia industrială. Pe de altă parte, consumul privat şi încrederea consumatorilor interni vor rămâne la un nivel redus, în condiţiile în care este de aşteptat ca rata şomajului să continue să crească.

SURSA: Mediafax