'Fără schimbări legislative concrete privind procedura insolvenţei, numărul insolvenţelor deschise în anul 2014 poate înregistra creşteri de până la 10%. Prin insolvenţe, mediul privat se regenerează, dar tendinţa este de contracţie, în condiţiile în care totalul firmelor care şi-au întrerupt activitatea în 2013 anulează toată valoarea adăugată adusă în economiei de firmele înfiinţate în anii 2011 şi 2012', spun reprezentanţii Coface. Potrivit acestora, raportul de firme care şi-au întrerupt activitatea la firmele nou înfiinţate este de 2 la 1.

Sectorul cu cele mai multe insolvenţe anul trecut a fost comerţul cu amănuntul, respectiv 5.789 de firme. Urmează comerţul cu ridicata şi distribuţia – 4.508 firme, construcţii – 3.771 firme, alte activităţi de servicii – 2.130 de companii şi hoteluri şi restaurante – 1.823 firme. La polul opus, sectoarele cu cele mai puţine insolvenţe au fost producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică – 71 de firme, industria extractivă – 101 firme şi sănătatea şi asistenţa socială – 113 companii.

Totodată, cele mai multe firme în insolvenţă sunt din regiunea sud-est, 4.246 de firme, urmate de cele din nord-vest, 4.114 firme şi din sud, 3,712 firme. Cele mai puţine insolvenţe, adică 2.372, au fost înregistrate în regiunea din vestul ţării. În Bucureşti, anul trecut erau 2.942 de firme insolvente, indică datele centralizate de Coface.

Raportul citat mai arată că, în 2013, şi-au întrerupt activitatea 142.541 de firme, cu o durată medie de activitate de 11 ani şi care reprezintă 23% dintre toate companiile active la finele anului 2012. Acestea aveau, la finele anului 2012, o cifră de afaceri totală de 50,4 miliarde de lei. Spre comparaţie, în 2011 şi 2012, au fost înfiinţate firme cu afaceri totale de 42,2 miliarde de lei.

Cauzele întreruperilor de activitate sunt radierile (52%), insolvenţa (19%), dizolvări (15%) şi suspendări (14%).

Aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile

Circa un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile sau aveau o lichiditate teoretică pozitivă, astfel că nu subperformanţa financiară a dus la incapacitate de plată, ci mai degrabă deciziile defectuoase de management, au menționat reprezentanții Coface, potrivit mediafax.ro
 

 "Un element esenţial este că nu subperformanţa financiară a pus capăt activităţii acestor firme (cu siguranţă aceasta a contat, dar nu a jucat un rol crucial în determinarea insolvenţei), ci mai degrabă deciziile defectuoase de management al riscului de credit, gestiunea trezoreriei nete şi finanţarea oportună a ciclului de exploatare, lipsa de capitalizare şi procesul continuu al dezinvestirii în companiile respective. Din analiza noastră, aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile sau înregistrau o lichiditate teoretică pozitivă (capital de lucru pozitiv)", arată Coface.

Reprezentanţii Coface estimează că nu este de ajuns ca firmele să fie protejate de intrarea în insolvenţă, deoarece atât capitalul de lucru cât şi profitul pozitiv reprezintă o potenţare a unor lichidităţi viitoare care, dacă nu se materializează (stocurile nu sunt vândute conform aşteptărilor, creanţele nu se încasează conform scadenţelor) atunci firma are probleme în onorarea obligaţiilor de plată exigibile (ajunse la maturitate).

 

Te-ar putea interesa și: