Clubul bursierilor in strainatate

Clubul bursierilor in strainatate
Publicat de CAPITAL la 1 august 2002, 12:00

Este vorba despre un „grup al tinerilor cu studii in strainatate”, care s-a format cu doi ani in urma. Gheorghe Scripcariu, initiatorul acestuia, spune ca intentia era de fapt crearea unei comunitati, in adevaratul sens al cuvantului. Aceasta pentru ca el si alti cativa fosti studenti prin Occident resimteau nevoia de a-i gasi pe cei cu experiente similare si, eventual, de a lucra impreuna. La un moment dat, si-au intocmit un statut si alte documente pentru obtinerea unei forme juridice de organ

Este vorba despre un „grup al tinerilor cu studii in strainatate”, care s-a format cu doi ani in urma. Gheorghe Scripcariu, initiatorul acestuia, spune ca intentia era de fapt crearea unei comunitati, in adevaratul sens al cuvantului. Aceasta pentru ca el si alti cativa fosti studenti prin Occident resimteau nevoia de a-i gasi pe cei cu experiente similare si, eventual, de a lucra impreuna. La un moment dat, si-au intocmit un statut si alte documente pentru obtinerea unei forme juridice de organizare. Dar acest lucru a ramas doar in stadiul de intentie. „Olista” a atras, in decurs de doi ani, zeci de membri. Unii au venit si au plecat, altii au ramas. Pe lista de discutii de pe „yahoogroups” se creeaza legaturi intre membri, se ofera si se cer informatii despre joburi sau sfaturi in diferite probleme. „Comunitatea” despre care vorbeste Gheorghe Scripcariu este insa greu de realizat. Pentru ca „olistei” ii trebuie un numar mare de moderatori care sa se implice puternic, pentru a „inviora” grupul. In acest moment sunt aproximativ 30 de participanti la „lista de discutii”. Cei care sunt interesati sa se inscrie pot beneficia de experienta actualilor membri si de oferte de joburi.
De asemenea, tinerii pregatiti in domenii precum marketing sau resurse umane pot oferi consultanta prin intermediul „olistei”.

Bogdan Mitu este unul dintre membrii fondatori

Bogdan Mitu este, in prezent, director general al propriei firme de design web, SoftOrigin, pe care a infiintat-o in Romania anul trecut. Aceasta dupa ce timp de aproape sapte ani a „pribegit”, cum spune el, prin Belgia si prin Franta, lucrand la o firma de fuziuni si achizitii in IT, dar in acelasi timp si ca…babysitter. Bogdan a obtinut in 1993 o bursa de studiu de cinci ani la Institutul Politehnic din Liege, timp in care a castigat bani din cele mai diverse slujbe. Dupa absolvire, a incercat sa se angajeze la firme cu capital belgian din Romania, dar tentativele au esuat asa ca s-a reintors, in 1998, in Belgia. In cele din urma, dupa inca doi ani, Bogdan a reusit sa-l convinga pe directorul companiei franceze Euro Mediteranee, cu filiala in Romania, sa il ajute sa isi deschida propria firma de web design.
Despre „grupul tinerilor cu studii in strainatate” in care se implicase in anul 2000, fiind unul dintre fondatori, Bogdan ne spune ca a fost o idee buna. „Ar fi fost de dorit ca acest grup sa incurajeze si colaborarea in sens comercial intre membri. Adica sa nu ramanem doar la stadiul de consultanta, ci sa cream impreuna firme. Nu toti au fost de acord cu aspectul „lucrativ” al grupului, asa ca „olista” a ramas la stadiul de … „lista de discutii”.
Bogdan recunoaste ca nu mai are timp acum sa se implice in acest proiect si ca este nevoie de oameni noi pentru a-l mentine in viata.

Geo Scripcariu, omul cu ideea

Gheorghe Scripcariu, initiatorul grupului si in prezent liderul neoficial al acestuia, a studiat „relatii publice comparate” la Tokyo. In Japonia, el a lucrat pentru diferite organizatii. Din activitatea sa merita remarcata slujba obtinuta la Public Relations Society of Japan. Tot in aceasta tara el s-a oferit sa lucreze (atentie: gratis!) pentru Ambasada Romaniei, dar, din motive necunoscute, oficialii romani l-au refuzat.
Gheorghe Scripcariu (sau „Geo”, cum i se spune) a mai initiat Clubul Romanesc din Japonia, care, in doar cateva luni, reunea zeci de persoane. Mai mult, el a desfasurat si o puternica activitate de lobby pentru Romania, la universitati, firme si posturi de televiziune. De asemenea, a fost implicat in programe de pregatire a unor voluntari japonezi cu statut diplomatic, care ulterior au fost trimisi prin organizatia Peace Corps, in Romania.
Dupa ce s-a intors in tara, Geo Scripcariu a experimentat slujbe in relatii publice, marketing si chiar programare. In prezent, este Account Manager la compania Softwin. si moderator al „olistei”.
In anul 2000, Asociatia Tinerilor pentru Actiune Civica (ATAC) a organizat un forum unde s-a discutat problema celor cu studii in strainatate si conditiile care li se ofera la intoarcerea in tara. „Dupa acest forum, am fost convins ca trebuie sa se faca mai mult pentru acesti tineri, si astfel a aparut ideea grupului, ne spune Geo. Problema este lipsa spiritului comunitar in Romania.
Cei care participa la „olista” nu sunt suficient de uniti. Multi profita de oportunitatile care li se ofera si nu dau altceva in schimb. Lucrurile trebuie schimbate. Este necesara o masa critica de moderatori care sa se ocupe de grup”, conchide Geo Sripcariu.
Dar o comunitate inseamna mult efort si oameni de incredere. Dupa ce s-a documentat cativa ani asupra acestei probleme, Geo a identificat zece reguli care tin in viata o comunitate (vezi caseta alaturata).

Razvan Ghitescu:
„daca reusesti in Romania, poti reusi oriunde”

Un membru ceva mai nou al grupului este Razvan Ghitescu. Plecat in Statele Unite cu o bursa de studiu in 1996, el si-a incheiat studiile cu un MBA, la aceeasi Universitate din Virginia in anul 1999.
Pe timpul sederii in SUA, el a fost admis in asociatia studentilor de elita in business, Beta Gamma Sigma, o organizatie la nivel national. Dar Razvan nu s-a multumit cu atat si a creat Graduate Business Association, un fel de club studentesc in universitatea unde studiase si caruia i-a construit si o pagina web: www.jmu.edu/orgs/gba.
Experienta lui Razvan cu Internetul nu se opreste aici: intors in Romania, pe langa slujba de programator la Petrosoft Bucuresti, el a conceput si administreaza cunoscutul site www.sictir.org. Despre „olista”, stie destul de putine lucruri, pe membrii acesteia cunoscandu-i la forumul din acest an, din luna aprilie. „Acest grup este o idee foarte buna. Ceea ce ma deranjeaza insa este faptul ca multi dintre cei care au studiat in strainatate se plang ca nu au conditii sa se realizeze in Romania.
Parerea mea este ca oportunitatile sunt mai mari in Romania. Este o provocare, piata este in formare, poti sa demarezi o afacere noua fara sa-ti fie teama de concurenta. Daca reusesti in Romania, poti sa fii sigur ca reusesti oriunde”, mai spune Razvan.

10 reguli care fac sa prospere o comunitate virtuala

1. Desemnarea unuia sau mai multor moderatori care cunosc bine domeniul.
2. Capitalizarea pe o practica anterioara (ideal una sociala) care incurajeaza ideea de comunitate.
3. Delimitarea drepturilor si obligatiilor membrilor.
4. Lansarea saptamanala a unor teme de discutie care sa fie comunicate din timp. Membrilor li se vor supune atentiei articole legate de tema in discutie sau noi subiecte.
5. Construirea unei identitati puternice care da un scop membrilor.
6. Stabilirea regulilor de includere astfel incat sa se inteleaga cu usurinta ce este o comunitate.
7. Informatia sa circule la nivel global. Aceasta permite replicarea ideilor bune la distanta.
8. Crearea „reciprocitatii seriale”. Adica: membrul A poate sa il ajute pe membrul B si acesta il va rasplati ajutand un alt membru (C). Echitatea ceruta membrilor comunitatii se obtine pe termen lung.
9. Utilizarea de simboluri, mituri si povesti pentru a crea si sustine valorile comunitatii. Toate contribuie la coeziunea comunitatii, chiar in pofida dispersiei globale a membrilor.
10. Administrarea elementelor de asemanare in asa fel incat membrii sa aiba un sentiment de familiaritate.

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Arhiva
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.