Clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale noi trebuie să aibă staţii de încărcare a vehiculelor electrice

Președintele României a promulgat joi legea privind aprobarea unei OUG a Guvernului care vizează performanța energetică a clădirilor și pentru decarbonizarea sectorului energetic. De asemenea, sunt vizate și modificări legislative legate de clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi sau care sunt supuse unor lucrări de renovare majoră.

Klaus Iohannis a promulgat legea

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 14/2023 pentru modificarea legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. Actul normativ vizează integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor.

Actul normativ promulgat de către şeful statului are ca obiect de reglementare modificarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 108/2022, în sensul introducerii în conservare sau al scoaterii din exploatare 660 MW de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit.

Acestea sunt trecute în conservare pe o perioadă de 3 ani sau chiar se scot din exploatare, începând cu luna iunie 2023.

Trecerea în conservare va fi realizată în baza unui plan de conservare, elaborat de către operatorul economic şi avizat de ministerul de resort.

Stații de încărcare obligatorii

De asemenea, proiectul vizează şi modificarea Legii 372/2005. Prin urmare, clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau care vor fi supuse unor lucrări de renovare majoră, dacă au peste 10 locuri de parcare vor trebui să aibă infrastructură pentru instalarea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice.

Pe 20 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, acest proiect de lege.

Iniţiatoarea proiectului, deputata PNL Oana Marciana Ozmen a afirmat atunci că prin această lege, România s-a aliniat acestor ţări europene care vizează promovarea energiei verzi.

„România face paşi concreţi în a deveni verde, în a deveni sustenabilă şi în a înţelege că alături de ţările europene trebuie să ne atingem aceste ţinte până în 2035”, a menţionat Oana Ozmen.

La rândul lui, social-democratul Ioan Mang a precizat că este o lege importantă pentru că „suntem printre primele ţări, dacă nu prima ţară din UE care a reglementat acest domeniu al producţiei de hidrogen verde”.

Estimări privind piața de hidrogen din Europa

Europa se profilează drept cel mai mare producător de hidrogen verde, cu o pondere de 30% din capacitatea mondială de producţie, datorită resurselor regenerabile vaste şi ieftine de care dispune. Toate acestea în cursa către decarbonizare care îşi propune să transforme până în anul 2030 sectoare cu amprentă mare de carbon, precum: industria grea şi prelucrătoare, aviaţia şi transporturile rutiere şi maritime, potrivit studiului Deloitte „Hydrogen. Making it happen”, publicat la începutul acestui an.

Uniunea Europeană (UE) estimează că, până în 2030, fiecare miliard de euro investit în proiecte pe bază de hidrogen va produce 10.000 de noi locuri de muncă directe şi indirecte.

Dintre cele 600 de proiecte pe hidrogen anunţate sau operaţionale la nivel mondial, în 2022, cele mai mari 25 cumulează aproximativ 70% din capacitatea totală actuală, ceea ce indică o piaţă deja diversă, cu multe proiecte locale, de mică amploare, care pot acoperi cereri punctuale, şi câteva proiecte majore, cu valenţe regionale, concentrate în Europa, Orientul Mijlociu, SUA şi Australia, se arată în studiul de specialitate.