Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Sibiul ocupă primele locuri în clasamentul celor mai „rapide“ 15 oraşe din România, din punct de vedere economic, realizat de revista Capital.
Proiectele imobiliare lansate în ultimele 12 luni în Constanţa, Braşov sau Cluj se apropie de valoarea totală de două miliarde de euro. Asta în timp ce, la Galaţi, Agenţia Naţională pentru Locuinţe rămâne în continuare singurul investitor semnificativ. Diferenţe mari există, între oraşele cu populaţie aproximativ egală, şi în ceea ce priveşte dimensiunile bugetului local, starea industriei sau serviciilor ori nivelul vieţii culturale. Iar în ultimul an, în loc să se aplatizeze, aceste discrepanţe par să se fi adâncit.
Revista Capital a analizat cât de dinamice au fost, în special din punct de vedere economic, cele mai mari 15 oraşe din România (de la 150.000 de locuitori în sus) în perioada octombrie 2006 – septembrie 2007. Au fost luaţi în calcul indicatori precum investiţiile semnificative în comerţ, industrie, imobiliare, turism şi transport, evoluţia bugetului administraţiei publice locale în comparaţie cu anul precedent, bugetul local pe cap de locuitor, cheltuielile per capita făcute de autorităţile publice pentru transporturi, mediu, respectiv cultură şi recreere, dar şi numărul de evenimente culturale importante. Nu au fost neglijate nici proiectele semnificative de investiţii lansate sau aflate în execuţie în respectiva perioadă.
Rezultatul – un top al celor mai „rapide“ localităţi mari, ale cărui prime poziţii nu surprind. Bucureştiul ocupă locul întâi, din motive lesne de înţeles, urmat fiind de Cluj (care a punctat decisiv în ceea ce priveşte investiţiile în imobiliare, industrie, turism, dar şi la capitolul buget pe cap de locuitor sau la rata de creştere a bugetului local).
Nici locul al treilea obţinut de Sibiu nu surprinde, având în vedere că oraşul a avut în acest an statutul de Capitală Culturală Europeană şi atât administraţia publică, cât şi oamenii de afaceri s-au pregătit cum au ştiut ei mai bine. Potrivit primarului Klaus Johannis, ca un rezultat direct, până în septembrie oraşul fusese vizitat de circa 600.000 de turişti, ceea ce face ca obiectivul stabilit pentru anul 2007, de un milion de turişti, să poată fi atins. În 2006, autorităţile sibiene contorizaseră numai 300.000 de turişti. Şi, dacă tot a venit vorba de autorităţi, mai trebuie spus că Sibiul a avut, pentru 2007, una dintre cele mai mari rate de creştere a bugetului local (82%) şi al doilea buget per capita după Bucureşti.
Investiţiile publice atrag bani privaţi
Aradul ocupă poziţia a patra a clasamentului. Au cântărit mult proiectele imobiliare lansate sau dezvoltate în ultimele 12 luni (centrul comercial Armonia, parcul industrial şi mallul anunţate de Delta, parcul industrial UTA, parcul logistic CEFIN sau hotelul Continental Vest), însă şi performanţele administraţiei, oraşul de pe Mureş având unul dintre cele mai mari bugete din ţară raportat la numărul de locuitori (aproape dublu faţă de anul trecut).
O bună parte a banilor va fi investită în infrastructura de transport. „Anul 2007 este, fără îndoială, o perioadă de maximă transformare pentru municipiul Arad. Am demarat lucrări majore de infrastructură, de aproximativ 100 de milioane de euro. Iar aceste investiţii ale noastre generează în continuare dezvoltare. În acest an, am simţit mai mult ca oricând interesul unor mari investitori din domeniul imobiliar“, ne-a declarat primarul Gheorghe Falcă.
Constanţa şi Braşovul vin în mod aproape firesc pe poziţiile imediat următoare, ajutate în mod decisiv de poziţia geografică favorabilă. Mai greu de explicat este cum de au punctat mai bine Iaşiul şi Bacăul (locurile 7, respectiv 8) decât Timişoara (locul 9). Dacă în oraşul de pe Bega au fost consemnate investiţii private de peste un sfert de miliard de euro, s-au inaugurat două hipermarketuri, iar bugetul local per capita este printre cele mai ridicate, lipsa unor investiţii semnificative în sectorul imobiliar şi turistic, creşterea modestă a bugetului local, dar şi sumele mici cheltuite pentru protecţia mediului au cântărit negativ.
În celălalt colţ al ţării, în Moldova, autorităţile par să se fi mişcat mult mai bine în ceea ce priveşte atragerea de fonduri. De asemenea, investiţiile în centre comerciale sau boomul transportului aerian (din acest an, Bacăul are legături directe cu Roma, Paris şi Torino, de exemplu) n-au putut fi trecute cu vederea. Nu trebuie totuşi neglijat faptul că cele două centre urbane din est trec acum printr-o etapă de dezvoltare pe care capitala Banatului a depăşit-o în mare parte de câţiva ani.
Craiova se pregăteşte de boom
Ultimele poziţii ale topului sunt ocupate, cu o singură excepţie, de oraşele mari din afara arcului carpatic: Piteşti, Brăila, Galaţi, Craiova, Ploieşti (parcă un pic complexat de apropierea de Capitală) şi Oradea. Ultimul an nu pare să fi fost prea bun pentru oraşul de pe Criş: un buget local mai mic cu 5% decât în 2006, în consecinţă şi cheltuieli mai reduse; niciun centru comercial sau hotel nu şi-a deschis porţile şi nu a avut loc nicio investiţie străină semnificativă. Din contră, fabrica de ulei deţinută de Bunge a fost închisă, producţia fiind mutată în Ungaria.
Cu totul alta este situaţia în Craiova. „Venirea Ford aici va schimba radical lucrurile. O asemenea investiţie are un puternic efect de antrenare şi se va simţi în toată regiunea. Practic, se va demonta un clişeu potrivit căruia, cu excepţia Bucureştiului şi a Prahovei, în sudul ţării nu se face decât agricultură“, spune analistul economic Daniel Dăianu. El arată că, oricum, Bănia avea o serie de premise favorabile: centru universitar puternic, infrastructură industrială bună, poziţionare favorabilă, între Bucureşti şi graniţa de apus.
„Este inevitabil ca dezvoltarea oraşelor din vestul României să nu aibă implicaţii asupra celorlalte“, crede Dăianu. El spune că, în contextul bătăliei pentru forţa de muncă ieftină, localităţile din sud şi est vor avea un avantaj asupra celor vestice. „Pe lângă mâna de lucru locală, ele le sunt mai accesibile basarabenilor şi bulgarilor. Până la urmă, la Iaşi sau Galaţi poţi face naveta de peste Prut“, afirmă el.
În opinia Violetei Alexandru, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), poziţia geografică nu contează decât în mică măsură, mai ales atunci când vine vorba de dinamica administraţiei publice. „Cât de mare este bugetul unui oraş sau cât de eficient se cheltuiesc banii sunt lucruri care ţin foarte mult de experienţa de manager a primarului. Acesta trebuie să ştie să-şi formeze şi să-şi conducă echipa. Fără o echipă bună nu poate face treabă, cum nici o echipă bună fără un manager priceput nu dă rezultate“, spune ea.
Chiar dacă nu are nimeni pretenţia că este vorba de o analiză ştiinţifică sau exhaustivă, rezultatele de mai sus demonstrează că, în continuare, există o diferenţă de viteză între economiile din Bucureşti şi Ardeal, respectiv cele din sud şi Moldova. Totuşi, sunt şi destule semnale că unele oraşe mari din exteriorul Carpaţilor încep să se mişte din ce în ce mai repede în direcţia corectă, putând reprezenta, în viitorul apropiat, o ameninţare pentru poziţia centrelor economice consacrate.
Boom imobiliar
700 milioane euro. Atât totalizează investiţiile în complexuri rezidenţiale, parcuri industriale şi logistice sau centre comerciale anunţate în ultimele 12 luni în Braşov sau în imediata apropiere a oraşului de sub Tâmpa.
«Dimensiunea bugetului unui oraş ţine de experienţa de manager a primarului.»
Violeta Alexandru, director Institutul pentru Politici Publice
