Potrivit specialiştilor în recrutare, meseriile pentru care nu este nevoie de facultate, în care se dau cele mai mari salarii, sunt cele de şef depozit, tehnician, specialist logistică, specialist în protecţia muncii şi cele din IT&C, care presupun realizarea de aplicaţii. Pentru acestea, salariul variază între 600 şi 1.000 de euro, însă la acest moment sunt foarte căutaţi şi oamenii specializaţi în meserii tehnice, cum ar fi lăcătuşii mecanici, strungarii, mecanicii auto sau lucrătorii în construcţii.
Potrivit ejobs.ro, domeniile tehnice pentru care sunt disponibile acum cele mai multe posturi, dar care sunt şi cele mai atractive dpdv. salarial, pentru angajaţi sunt: construcţii, instalaţii, amenajări, inginerie, industria de maşini, echipamente, mecanică şi service auto, industria textilă, design vestimentar, reperatii, întreţinere şi service. Salariul unui sculer-matriţer, reglor, sudor sau prelucrător prin aşchiere sau electrician variază între 1.500 şi 2.000 de lei, în timp ce un şofer poate ajunge să câştige şi 2.500 de lei lunar. 
"Cei ce au absolvit licee profesionale trebuie să demonstreze că pot desfăşura, chiar daca la nivel de entry level,  meseria pentru care s-au pregatit, pentru că pe piaţa muncii este o nevoie imensă nevoie de forţă de muncă calificată", spune Laura Chilom, PR manager ejobs.ro.

Cum şcolile de meserii nu mai sunt active, există o mare lipsă de oameni calificaţi pe aceste meserii. Instituţiile statului au sesizat această lipsă pe piaţa muncii şi au vehiculat ideea introducerii unui bacalaureat profesional, precum şi a reînfiinţării şcolilor de meserii.

"În România este un deficit major in randul tehnicienilor, muncitorilor calificaţi şi operatorilor în producţie. Tinerii care vor obţine o diplomă de calificare în urma bacalaureatului profesional vor avea toate sansele să îşi găsescă destul de facil un loc de muncă", spune Branch Managerul Manpower România, Liliana Graure.
Economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, declara în urmă cu câteva luni că ţările din centrul şi estul Europei, inclusiv România, au eşuat în general în acţiunea de învăţare pe parcursul vieţii profesionale. "Vina este şi a sectorului privat care, de regulă, nu vrea să dea bani pentru reşcolarizarea personalului cât şi lipsa sectorului de stat care prea uşor a renunţat la şcolile profesionale, la şcolile de meserii. Vedem că la ţară ar fi o zonă mare de forţă de muncă care ar trebui reşcolarizată pentru meserii în domeniul serviciilor, hotelier, industrial, construcţiilor. Dar cine să-i şcolească? Unde sunt maiştrii şi profesorii care predau mai demult în şcolile profesionale. Nu este numai problema României, este problema zonală", spuna oficialul BNR.

Te-ar putea interesa și: