Cehia se plasează în tabăra SUA privind China

Declarația lui Jan Lipavsky poziționează ferm Cehia în tabăra SUA, aplicând o lovitură potențial devastatoare așa-zisei inițiative „14+1” apărute acum 11 ani, de la care Beijingul aștepta odinioară revigorarea relațiilor cu fostele state sovietice.

După o întrevedere cu secretarul american de stat Antony Blinken, Lipavsky a declarat: „Le-am mulțumit SUA pentru conducerea lor strategică în privința Chinei. L-am asigurat pe secretarul Blinken că suntem gata să colaborăm cu ele în interiorul cadrului de lucru european. «14+1» nu are nici substanță, nici viitor.”

Întrebat dacă Praga se va retrage în mod formal din inițiativă, Lipavsky a precizat prin intermediul unui purtător de cuvânt: „Noi nu suntem un membru activ. Nu vom specula cu privire la nici o măsură posibilă pe care am putea opta s-o luăm”, transmite Politico.

Conform unei prezentări oferite de Departamentul de Stat american, Blinken și Lipavsky au „discutat preocupări comune cu privire la Republica Populară Chineză, cât și despre importanța menținerii păcii, stabilității și prosperității în Indo-Pacific și nu numai”.

Beijingul a fondat formatul în 2012, inițial cu 16 țări europene, în încercarea de a-și reface relațiile cu acea parte a Europei care fusese controlată de URSS. Grupul s-a extins la 17+1 prin aderarea Greciei, dar apoi s-a diminuat la 14+1 când Lituania a decis să-l părăsească, urmată de Estonia și Letonia. Inițiativa s-a „ofilit” gradual, întrucât guvernele central-europene au devenit tot mai suspicioase față de China din cauza alianței ei cu Rusia, chiar și după ce Moscova și-a pornit războiul contra Ucrainei.

Nouă dintre cei 27 de membri UE rămân în continuare în club: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Cinci state non-UE sunt implicate și ele: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

Schimbare de strategie la Praga

În cazul Cehiei deteriorarea relațiilor chiar a precedat războiul. Beijingul a decis în 2020 să-i pedepsească pe exportatorii cehi de piane ca represalii pentru vizita unor parlamentari cehi în Taiwan, o insulă care se autoguvernează, deși China pretinde că i-ar aparține.

Declarația lui Lipavsky semnalează încă un pas în direcția opusă Beijingului, după ce fostul general NATO Petr Pavel a devenit președinte în martie. Pavel a propus o regândire a politicii externe și a promis că va construi relații mai strânse cu Taiwan, în loc de China.

Luna aceasta miniștrii de externe ai UE vor reevalua relațiile blocului cu China la o reuniune importantă din Suedia. E de așteptat ca UE să-și propună un accent mai puternic pe competiția strategică și rivalitatea sistemică, deși va continua să insiste și pe importanța colaborării cu China în chestiuni precum schimbarea climei și scutirea de datorii a țărilor în curs de dezvoltare.