BBC a publicat un articol amplu pe tema încălzirii globale. Sursa citată prezintă modalitățile în care omenirea ar putea face față acestei provocări, dar și modul în care dezvoltarea ne-a adus în fața unui astfel de impas.

Lumea a evoluat în ultimii ani. De la focul făcut din bețe până la combustibilii fosili, omenirea a fost pusă în fața revoluției industriale, unde energia a avut un rol esențial, scrie sursa citată.

Totuși, felul în care alimentăm societăţile cu energie a creat şi cea mai mare provocare a omenirii, cărei aîi putem face față doar cu ingeniozitate.

Potrivit sursei citate, energia reprezintă cheia omenirii pentru a domina lumea. Un exemplu în reprezintă combustibilii de aviaţie care ne permit să traversăm continente întregi în câteva ore sau bombele pe care le construim şi care pot arunca în aer oraşe întregi, ci cantitatea mare de energie pe care noi toţi o folosim zilnic.

Totodată, sursa citată dă un exemplu foarte practic în cazul persoanelor. Mai exact, o persoană care se odihneşte are nevoie, pentru a-şi susţine metabolismul, de aproximativ aceeaşi cantitate de energie pe care o consumă un bec incandescent obişnuit – aproximativ 90 de waţi (jouli pe secundă).

Totuși, în medie, o persoană dintr-o ţară dezvoltată foloseşte mai degrabă de 100 de ori această cantitate, luând în calcul energia necesară pentru deplasarea, contruire şi încălzirea caselor, creșterea hranei şi toate celelalte lucruri pe care le fac oamenii.

Un exemplu dat de BBC reprezintă activitatea unui american din clasa de mijloc, care consumă în jur de 10.000 de waţi. Această diferenţă explică multe despre biologia omului, civilizația şi stilurile de viaţă incredibil de prospere pe care le ducem cu toţii, în comparaţie cu alte animale. Mai exact, spre deosebire de alte ființe de pe Pământ, oamenii își folosesc energia nu doar pentru a alimenta metabolismul.

Impacul mâncării gătite

Relația dintre oameni și energie a început în urmă cu sute de mii de ani, odată cu descoperirea focului. Acesta ne-a încălzit, ne-a protejat și de asemenea, ne-a oferit un instrument de vânătoare. Antropologii au susținut de-a lungul timpului că focul a fost cel care ne-a remodelat de fapt biologia.

„Orice lucru care permite unui organism să obţină energie mai eficient va avea efecte enorme asupra traiectoriei evolutive a acelui organism”, explică Rachel Carmody, profesoară la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachusetts.

Totodată, acesta mai sublinia faptul că punctul decisiv al evoluţiei noastre l-a reprezentat gătitul. Mai exact, gătitul transformă energia disponibilă din alimente. Carbohidraţii, proteinele şi lipidele care ne hrănesc corpul sunt dezvăluite şi expuse atunci când sunt încălzite.

Toate aceste ingrediente fac ca să fie mai ușor pentru enzimele noastre digestive să îşi facă treaba eficient, extrăgând mai multe calorii mai rapid decât dacă am consuma hrana crudă. Să ne gândim la aceasta ca la o modalitate de „predigerare” a alimentelor.

Carmody, dar şi colegii săi mai sunt de părere că energia suplimentară pe care gătitul ne-a adus-o în mod fiabil ne-a permis să dezvoltăm un colon mic şi un creier relativ mare, cu consum intensiv de energie. Acest lucru, în viitor, ne-a făcut să ne deosebim radical de primate, iar pe măsură ce creierul nostru a început să crească, s-a generat automat feedback pozitiv.

„Pe măsură ce sunt adăugaţi neuroni la creierul mamiferelor, inteligenţa creşte exponenţial”, afirmă Suzana Herculano-Houzel, expertă în neurologie la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee.

Cum ne ajută un creier mai inteligent

Un creier inteligent ne ajută să devenim mai buni și la vânătoare, dar și la procurarea hranei. De-a lungul timpului, oamenii au descoperit  mai multe modalităţi de a accesa caloriile din mâncarea noastră: fie lovind-o cu o piatră, măcinând-o şi obţinând o pulbere sau chiar lăsând-o numai să putrezească sau, bineînţeles, prăjind-o pe foc.

Toate aceste operațiuni au dus la furnizare mai mare de energie pentru corp, lucru care a permis oamenilor să își dezvolte creierul către vârful claselor de animale.

Pe lângă acest tip de evoluție, în decursul a sute de mii de ani, clima s-a schimbat constant, lucru pe care toată lumea îl știe. Calotele de gheaţă au avansat și s-au retras apoi de-a lungul emisferei nordice.

De menționat este faptul că, ultima eră glaciară s-a încheiat acum aproximativ 12.000 de ani, iar între timp, temperaturile globale au crescut rapid şi apoi s-au stabilizat, iar omenirea a început următoarea sa transformare energetică. Potrivit sursei citate, aceasta a fost o revoluţie în urma căreia lumea a atins niveluri de schimbări tehnologice fără precedent.

„În decursul a 2000 de ani, peste tot în lume, în China, în Orientul Apropiat, în America de Sud, în Mesoamerica, oamenii domesticesc culturile”, explică dr. Robert Bettinger de la Universitatea din California, Davis, SUA.

Totodată, doctorul explcă că în opinia sa, în timpul Erei Glaciare, a fost aproape imposibilă cultivarea plantelor, însă noul climat mai cald, împreună cu o creştere accentuată a nivelurilor de dioxid de carbon (CO2), a creat un mediu propice pentru viaţa plantelor. El mai susține că primatele care găteau au devenit primate care cultivau pământul.

Într-adevăr, a fost nevoie de investiții uriașe, mai ales din punct de vedere al energiei umane, sub formă de muncă grea şi anevoioasă. Totuși, spre deosebire de situația din prezent, la acea vreme, strămoşii noştri au recoltat o sursă de hrană mult mai abundentă şi mai fiabilă.

Transformarea energiei

Sursa citată mai vorbește și despre creșterea culturilor de plante. Mai exact se pare că toate câmpurile acţionează ca nişte panouri solare. Diferența este că aceasta în loc să producă electricitate, transformă razele Soarelui în pachete de energie chimică digerabilă.

Culturile de cereale precum grâul porumbul sau orezul funcționatu ca o monedă de energie care putea fi stocată. Aceasta putea fi depozitată într-un siloz și consumată în tot timpul iernii, sau transportată și api vândută în piață.

În unele cazuri, recoltele erau folosite pentru plantarea viitoarelor cereale, sau folosite pentru îngrășarea animalelor, care în timp tranformatu energia în produse din carne, sau produse lactate, pe care oamenii le consumau.

Între timp au apărut însă inechitățile. Mai exact, civilizația a cunoscut o dezvoltare rapidă, lucru care a dus la schimbări majore în relațiile dintre oameni. Astfel, comunităţile de vânători-culegători își împărțeau culturile în mod egal, pe când în comunităţile de agricultori apăreau inegalităţi profunde.

Persoanele care lucrau. pe câmp pentru a-și pune deoparte provizii lucrau ore îndelungate. Pe delată parte, erau și cei cu arme din metal, care luau o parte din acele grâne sub formă de taxe. Cu toate acestea, timp de mii de ani, nivelul de trai pentru marea majoritate a oamenilor nu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, în ciuda abundenţei resurselor din agricultură.

„Societăţile de vânători-culegători au reprezentat prima societate prosperă”, afirmă Claire Walton, arheolog rezident în cadrul muzeului în aer liber Butser Ancient Farm din Hampshire, Anglia.

„Aceşti oameni petreceau în jur de 20 de ore pe săptămână făcând ceea ce s-ar numi muncă fizică propriu-zisă”. Prin comparaţie, un agricultor din perioadele Neolitic, Epoca Fierului, Imperiul Roman sau din triburile saxone ar fi lucrat cel puţin dublul acestui număr de ore, este de părere Claire Walton.

Când a apărut revoluția energetică

Timpul a trecut și oamenii au evoluat din toate punctele de vedere. S-a descoperit faptul că cărbunele conţine energia solară captată timp de milioane de ani de către pădurile fosilizate.

Astfel, în timpul secolului al XX-lea, roca neagră avea să fie succedată de depozite geologice şi mai bogate în energie fotosintetică, adică petrolul şi gazele naturale. Odată cu acestea, oamenii au putut întreprinde tot felul de noi activităţi.

Pe lângă faptul că existau combustibili fosili din abundeță, aceste surse ofereau și energie mari, eliberând omenirea să nu mai depindă doar de animale. În primă fază a apărut motorul cu aburi, care transforma căldura obţinută din cărbune în mişcare.  Mai târziua a apărut motorul cu ardere internă, iar la final, motorul cu reacţie.

„Calul poate să îţi dea doar un cal-putere”, explică Paul Warde, istoric de mediu la Universitatea din Cambridge.

Totodată, acesta susține că spre deosebire de animale, acum există mașini industriale care pot face treaba mult mai repede, la o capacitate maximă.

„Acum avem maşini industriale care pot genera până la zeci de mii de cai-putere şi, la capacitate maximă, o rachetă Saturn V: 160 de milioane de cai-putere pentru a ne desprinde de suprafaţa Pământului”.

De menționat este faptul că, acești combustibili fosili nu alimentează doar vehiculele. Mai exact, potrivit sursei citate, în jur de 5% din alimentarea cu gaze naturale din lume se foloseşte pentru crearea de îngrăşăminte pe bază de amoniac, fără de care jumătate din populaţia lumii ar muri de foame. T

Totodată, s-a mai demonstrat faptul că ransformarea fierului în oţel consumă 13% din producţia mondială de cărbune. În același timp se mai estimează că 8% din emisiile mondiale de CO2 provin din producţia de beton.

Efectul asupra nivelului de trai

După cum era de așteptat, arderea de combustibili fosili a generat un efect incredibil asupra nivelui de trai. Mai exact, odată cu revoluţia industrială, oamenii au început să crească mai înalţi şi mai sănătoşi. Totodată, speranţa de viaţă a crescut foarte mult şi în ţările dezvoltate se trăieşte în medie de 30-40 de ori mai bine.

Vaclav Smil de la Universitatea din Manitoba, Canada, expert respectat care studiază rolul energiei în societăţile noastre susține că totul se datorează revoluţiei energiei combustibililor fosili.

„Fără combustibilii fosili, n-am mai avea transport în masă rapid, n-am mai putea zbura, n-am mai avea surplus de producţie de alimente pentru consumatori, nici telefoane produse în China şi transportate la Southampton de un portcontainer imens cu 20.000 de containere. Toate acestea se datorează combustibililor fosili”, afirmă expertul. În același timp, acesta a mai menționat că socitatea în care trăim este cea a combustibililor fosili.

În ciuda faptului că acești combustibilii fosili au eliminat treptat greutăţile vieţii agrare şi au creat economia globală şi un nivel de viaţă ridicat, există și o parte negativă. Mai exact, este vorba despre sschimbările climatice catastrofale pe care le creează și care în prezent ameninţă să destabilizeze această societate.

Dacă în urmă cu două secole au fost atinse limitele a ceea ce putea realiza agricultura, acum încălzirea globală impune limite la ceea ce se poate face în siguranţă cu cărbune, petrol şi gaz.

Mai exact, a fost generată cea mai mare provocare a societății umane, revenirea la dependenţa zilnică de energia solară pentru a satisface nevoile enorme de energie a opt sau mai multe miliarde de oameni.